Treceți la conținutul principal

Balcic - Pictorii si istoria

Istoria Balcicului

1913 - 1940 *



















































































































oct. 1912 - mai 1913: - Primul razboi balcanic (Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru impotriva Turciei). Romania cere rectificarea granitei cu Bulgaria; primeste Silistra.

iun. - aug. 1913 : - Al doilea război balcanic (Grecia, Serbia, Muntenegru, Romania si Turcia impotriva Bulgariei). Prin Tratatul de pace de la Bucuresti, Cadrilaterul intra in componenta Romaniei, care devine una dintre puterile Europei de Sud-Est. Iser, Theodorescu Sion, Bunescu sint mobilizati in timpul verii pentru campania din Balcani. Ressu se inscrie voluntar.
- Alexandru Satmari descopera Balcicul.

- Petrascu picteaza la Turtucaia.

- Steriadi expune la „Tinerimea Artistica" Geamie din Cernavoda; participa la Expozitia de arta de la Munchen cu Hamali in portul Braila si Vedere din portul Braila, lucrari pentru care obtine medalia de aur clasa a II-a.

1914 - Izbucneste primul razboi mondial. Consiliul de Coroana hotaraste neutralitatea Romaniei; se instituie masuri pentru apararea granitelor (mobilizari, manevre). Tonitza este concentrat.



- Petrascu lucreaza la Turtucaia.

- Iser se stabileste la Paris si incepe sa picteze Familie de tatari


1915



- Petrascu picteaza la Balcic si Mangalia.

- Iser lucreaza la Turtucaia.

- Darascu picteaza In Delta, Cafenea in Tulcea si Interior de cafenea.

- Theodorescu Sion executa citeva panouri pentru Primaria din Constanta.


1916 - Romania intra in razboi. Theodorescu Sion si Lucian Grigorescu sint mobilizati pe frontul de sud; Tonitza cade prizonier in luptele de la Turtucaia.



- Petrascu picteaza la Balcic si Turtucaia.

- Iser incepe Peisaj cu cinci turcoaice.

- Moare Luchian.


1917

- Regina Maria viziteaza Balcicul.

1918

- Prin Pacea de la Bucuresti, Romania pierde Cadrilaterul si o parte a judetului Constanta. Tonitza se intoarce din lagar.

1919 - Theodorescu Sion lucreaza la Constanta.



- Dupa Conferinta de pace de la Paris si Tratatul de la Neuiily, Romania revine la granitele din 1913.

- De Chirico publica „Reintoarcerea la mestesug".


1920 - Petraşcu si Iser se afla la Balcic.
- Retrospectiva Cezanne la Paris.

1921 - Petrascu picteaza la Balcic.
- Iser expune la Paris, la Salon d'Automne, Familie de tatari.
- Expozitia Cecilia Cutescu Storck la „Maison d'Art" din Bucuresti cu lucrari realizate la Balcic. Din vinzari, pictorita isi cumpara un teren la Balcic si un chiosc, pe care il transforma in anii urmatori intr-o vila somptuoasa.

1922 - Darascu descopera in timpul verii Balcicul si picteaza Moschee din sudul Dobrogei; expune alaturi de Stefan Popescu la „Cercul intim", in Balcic.
- Cecilia Cutescu Storck prezintă la Bucuresti o serie de lucrari cu subiecte din Balcic.
- Sabin Popp viziteaza Balcicul, unde revine si in anul urmator; picteaza Peisaj din Balcic.
- Intors de la Balcic, unde lucrase impreună cu Lucian Grigorescu, Steriadi expune la „Arta Romana" peisaje din Balcic şi Mangalia, printre care Moschee, Case in Dobrogea, Tarm stincos.
- Ion Minulescu este numit director general al artelor.

1923 - Vara, Tonitza lucreaza la Techirghiol, din motive de sanatate.
- Iser picteaza la Balcic, alaturi de Theodorescu Sion, Satmari, Darascu.
- La „Arta Romana” Steriadi expune Faleze la Marea Neagra si Cap de turc.
- Henri Focillon publica o serie de articole in care numeste fenomenul de la Balcic „Scoala de la Marea Neagra”.

1924 - Regina Maria şi prinţul Nicolae revizitează Balcicul la îndemnul lui Alexandru Satmari.
- Încep lucrările de construcţie a căii ferate între Bazargic şi Balcic, care însă nu vor fi terminate.



- Cecilia Cutescu Storck deschide la Bucuresti o expozitie cu subiecte inspirate de Balcic.
- Dupa ce lucrase cu Monet la Giverny, Mutzner viziteaza Balcicul.
- Sirato publica articolul „Arta plastică romaneasca”, in care apara principiile traditiei, valorile artei populare si cere promovarea specificului national, apreciind impresionismul ca pe un curent artistic lipsit de substanta; prezinta la Salonul Oficial pictura tezista intilnirea. Tot aici Stefan Dimitrescu expune Cina, iar Theodorescu Sion Plaiesii si Izvorul troitei.
- Prima expozitie a gupului „Contimporanul”; printre expozanti se numara Marcel Iancu, M.H. Maxy, Brancuşi, Arthur Segal, Klee, Kurt Schwitters.

- Apar revistele „Punct” si „75 HP”.
- Andre Breton lanseaza manifestul suprarealismului.




1925 - Incepe constructia palatului regal de la Balcic, arhitect E. Gunes.

- Iorgulescu Yor expune la Ateneu peisaje din Balcic.
- Lucian Grigorescu publica articolul „Influenta lui Cezanne in arta moderna”.
- Iser deschide prima personala la Paris, la Galeria Devambez, in cadrul careia prezinta lucrari cu tematica dobrogeana; catalogul expozitiei este semnat de Andre Salmon.
- Expozitie de arta romaneasca veche si moderna la Jeu de Paume, Paris, cu un catalog semnat de Henri Focillon.


- Petrascu pictează la Techirghiol.
- Stefan Popescu lucreaza la Turtucaia.
- Tonitza realizeaza la Mangalia primele sale lucrari cu tematica orientala.

1926 - Petraşcu pictează la Silistra şi Turtucaia.
- Ressu pictează la Techirghiol.
- Satmari incepe lucrarea Pavilion in gradina palatului Tenha-Juvah din Balcic.
- Lucian Grigorescu este prezent cu zece peisaje din Balcic intr-o expozitie organizata la Constanta.

- Balcicul are 6 500 de locuitori, dintre care mai mult de jumatate sint musulmani.
- Ia fiinta Universitatea libera „Coasta de Argint”, unde vor conferenţia Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Camil Petrescu, Pamfil Seicaru, Ion Pillat, Perpessicius, Stefan Nenitescu, Oscar Walter Cisek, Octavian Mosescu.



1927 - Petraşcu lucrează la Mangalia.
- Steriadi picteaza Hamalul Osman.
- Vasile Popescu executa Dealuri dobrogene.
- Iser doneaza statului roman Familie de tatari.
- Milita Patrascu realizează un monument pentru Bazargic.
- Tache Papatriandafil lucreaza Peisaj din Balcic.
- Petru Comarnescu initiaza o ancheta cu tema „specificul national”, la care vor răspunde Tonitza, Sirato, Cecilia Cutescu Storck, Stefan Dimitrescu, dar şi specialisti din alte domenii.
- Anastase Simu doneaza statului roman muzeul care ii va purta numele.


1928 - Regina cumpara pentru gradinile palatului din Balcic vase de piatra, 110 pomi fructiferi, salcii si plopi.
- Casa sotilor Alexandru si Ortansa Satmari, „Vila intre pomi”, este reprodusa intr-un ghid turistic.
- Universitatea libera din Balcic inaugurează seria manifestarilor de arta plastica: dupa o expozitie a pictorului bulgar Kavarnalief, in toamna se deschide o expozitie de grup reunind uleiuri si desene de Hrandt Avakian, Gheorghe Ionescu Doru si Leon Viorescu.
- Este inaugurata „Libraria Marii”, „care pune in vinzare, pe linga o literatura a marii si albume dupa pictorii nostri marini si mai ales dupa cei ce au pictat Coasta de Argint si Balcicul. Pictorul Hrandt Avakian a fost autorizat de catre directia Universitatii libere cu procurarea materialului” („Ştiri si fapte”, în „Coasta de Argint”, I, nr. 4,1928).
- Are loc premiera filmului „Coasta de Argint” realizat de Societatea pentru punerea in valoare a plajei de la Ecrene.
- Se instituie concursul pentru realizarea unui afis turistic al Balcicului si al Coastei de Argint.
- Apare ziarul „Coasta de Argint” în ediţie trilingva: romana, turca, bulgara.
- Principesa Ileana participa cu vasul „Isprava" la Serbarile nautice organizate la Balcic.



- Petrascu picteaza la Mangalia.
- Cu ocazia Semicentenarului Dobrogei, la Constanta este organizat Salonul artelor frumoase; expun, printre altii, Constantin Artachino, Ghiata, Rodica Maniu, Tache Papatriandafil, Petrascu, Vasile Popescu.
- La Salonul Oficial din Bucuresti cele mai multe lucrari expuse au ca subiect Balcicul.
- In cadrul expozitiei grupului „Arta Romana”, Steriadi prezinta exclusiv peisaje realizate la Balcic, printre care Peisaj dobrogean.
- In Sala Hasefer din Bucuresti se deschide Expozitia Andre Lothe.
- Apare revista „Unu".
- Este inaugurat la Bucuresti Muzeul Al. Saint-Georges.


1929 - Se construiesc baile si parcul orasului Balcic.

- Petrascu picteaza în Dobrogea; este numit custodele Pinacotecii Statului.
- Tonitza deschide o expozitie personala in atelier, in cadrul careia prezinta mai ales studii realizate la Mangalia.
- Steriadi il invita pe cheltuiala proprie pe tinarul Hrandt Avakian să picteze la Capul Caliacra.
- Satmari realizează Dealul Alb.

1930 - Petrascu picteaza la Mangalia, Constanta si Capul Caliacra.
- Sirato lucreaza la Mangalia.
- Lucian Grigorescu calatoreste la Balcic, unde va reveni constant în timpul verii, pina in 1938.
- La Expozitia de arta romaneasca de la Haga si Amsterdam, Darascu expune Balcic.
- Marinetti participa la Expozitia de arta moderna organizata la Bucuresti, alaturi de Marcel Iancu, Victor Brauner, M.H. Maxy, Merica Ramniceanu, Irina Codreanu, Milita Patrascu, Corneliu Michailescu.

- Are loc controversatul „complot de la Balcic”, prin care regina Maria ar fi incercat, potrivit acuzatiilor generalului Averescu, rasturnarea lui Carol al II-lea. Complotul a fost dejucat prin trădarea printului Nicolae.
- Capela Stella Maris, decorata cu picturi interioare de Anastase Demian şi Tache Papatriandafil, este adaugata complexului regal de la Balcic.

1931 - Tonitza realizeaza la Mangalia portrete de tatari.
- Lucian Grigorescu lucreaza la Balcic.
- Emanoil Bucuta publica la Craiova, in Colectia Apollo, monografia „Oraşe si locuri de arta romanesti: Balcic”.
- Nicolae Iorga conferentiaza la Universitatea libera din Balcic, care il sarbatoreste la aniversarea a 60 de ani.
- Sindicatul Artelor Frumoase cumpara o casa la Balcic pentru cazarea gratuita a membrilor sai.

- La propunerea lui Octavian Mosescu, guvernul voteaza legea pentru improprietarirea artistilor in Balcic. Lucian Grigorescu concesioneaza un teren la care renunta peste citeva luni, pentru a pleca in Franta.

1932 - Theodorescu Sion organizeaza la Ateneu o expozitie cu vinzare in beneficiul caminului Sindicatului Artelor Frumoase din Balcic.
- Nicu Enea picteaza vara la Balcic.
- Michaela Eleutheriade participă la expozitia anuala de la Balcic.
- Retrospectiva Picasso la Paris.

- Incepe amenajarea unui aeroport la Balcic.
- Arhitecta Henrieta Delavrancea Gibory proiecteaza vila generalului Rasoviceanu, unde va locui in 1934 si 1935 Gheorghe Petrascu.

1933 - In testamentul sau, regina Maria cere ca, dupa moarte, inima să-i fie depusa la Capela Stella Maris.

- Oscar Han realizeaza bustul în bronz al reginei, care va fi amplasat in piata centrala a Balcicului. Dupa 1940, bustul ajunge la Constanta.
- Aflat la Balcic, Tonitza il convinge pe Sirato sa viziteze orasul; realizeaza Case la Balcic. Pentru Sirato, Dealul Alb va deveni un subiect constant de interes pina in 1937.
- Darascu picteaza Vedere din Balcic, Peisaj dobrogean, Corabii la Balcic.
- Paul Miracovici executa Peisaj din Balcic.
- Vasile Popescu realizeaza peisajul Balcic.
- Stefan Dimitrescu lucreaza Siluete pe plaja.

1934 - Henrieta Delavrancea Gibory concepe proiectul vilei „Lupoaica”, proprietar Nae Ionescu.



- Tonitza picteaza Scara la Caramiti. Va participa cu aceasta pictura la expozitia „ Grupului celor patru”, in cadrul careia Sirato prezinta o alta pictura cu acelasi titlu.
- La Sala Ileana din Bucuresti are loc Expozitia George Barbieri (din 80 de uleiuri, 70 reprezintă Balcicul).
- Stefan Constantinescu si Hrandt Avakian deschid la Bucuresti o expozitie cu picturi infatisind Balcicul.

- Moare George Demetrescu Mirea.


1935 - Primarul George Fotino transforma parterul Primariei din Balcic in spatiu pentru expozitiile „Cercului intim”. Sprijinit de Elisa Bratianu, are initiativa infiintarii unei pinacoteci, a unui muzeu arheologic si etnografic, precum si a unei universitati.
- Arhitectul Duiliu Marcu realizeaza primele lucrari de sistematizare si indiguire la Balcic.
- Henrieta Delavrancea Gibory execută planurile Pavilionului Granicerilor din ansamblul regal si ale vilelor lui Ion Pillat si Elisa Bratianu; de asemenea, renoveaza in stil oriental cladirea care adaposteste astazi Muzeul de Arheologie.

- Darascu picteaza la Balcic; prezinta la Bucuresti cea mai mare parte din tablourile realizate aici, printre care Peisaj din Balcic.
- Lucian Grigorescu lucreaza la Balcic.
- Iser picteaza la Turtucaia.
- Tache Papatriandafil doneaza Pinacotecii din Balcic lucrarea Peisaj din Balcic.
- Expozitie Constantin Bacalu la Teatrul „Maria Ventura” cu lucrari realizate la Balcic.
- Kimon Loghi picteaza Peisaj din Balcic.

1936 - Lucian Grigorescu si Tonitza petrec tot anul la Balcic; Tonitza picteaza Balcicul in zori si Tataroaica Demira.
- Sirato, Steriadi, Henri Daniel, Miracovici lucreaza aici vara.
- Darascu incepe lucrarea Malul marii la Balcic (1936-1939).

- In incinta ansamblului regal este construit Pavilionul „Isbinda”, cu sala de cinema.
- Henrieta Delavrancea Gibory realizeaza planul vilei „Balcica” pentru Octavian Mosescu.

1937 - Iser picteaza la Balcic.
- Lucian Grigorescu si sotia sa, Otilia Nichifor, expun la Sala Dalles exclusiv lucrari realizate la Balcic.
- Vasile Popescu picteaza Turcoaice la fintina si Tigania din Balcic.
- Mutzner realizează Fata cu ulcior si Balcicul de la fereastra.

- Arhitectii Duiliu Marcu si Bedeus, membri ai Comitetului de infrumusetare a orasului Balcic, impreuna cu regina Maria, in calitate de presedinte de onoare, inainteaza regelui Carol al II-lea un proiect de sistematizare a localitatii.
- Regina cumpara o moara de la comunitatea musulmana.
- Firma Fratelii Sgaravalli Piante din Italia furnizeaza grădinilor regale din Balcic 445 kg de seminte de flori.
- Henrieta Delavrancea Gibory proiecteaza „Casa cu terase” a lui Stefan Popescu.

1938 - Lucia Dem. Balacescu expune la Balcic; lucreaza aici Portretul lui Jeni Acterian.
- La Salonul Oficial de la Bucuresti, Nicolae Stoica expune Iusuf barcagiul.
- Sirato realizeaza Strada din Balcic dupa ploaie.
- Oscar Walter Cisek scrie romanul „Tataroaica".

- Moare regina Maria. Prin testament, Balcicul ii revine lui Carol al II-lea, cu exceptia pavilioanelor principesei Ileana.
- Se construiesc vilele Mutzner, Negosanu, Gumes, Puiu Iancovescu.
- Paul Miracovici isi cumpara loc de casa la Balcic. Lotul lui se invecineaza cu cele achizitionate de Gheorghe Bals, Marioara Voiculescu, Mircea Stefanescu, Istrate Micescu.

1939 - Darascu picteaza la Balcic; participa la Expozitia Universala de la New York cu lucrarea Moschee in sudul Dobrogei.
- Mutzner picteaza Fata cu umbrela la mare.

- Principesa Ileana ii vinde regelui Carol al II-lea pavilioanele sale de la Balcic.

1940 - Moare Tonitza.

- Cadrilaterul este cedat Bulgariei. Balcicul ramine in custodia regelui Mihai pina in 1948. Lucian Grigorescu este reporter pe front.

* Informatii din volumul

"Balcic - culoare si sentiment"

Bucuresti 2004

Comentarii

  1. [...] Muntenegru, Romania si Turcia impotriva Bulgariei). Prin Tratatul de pace de la Bucuresti, [...] via Historipedia: Balcic – Pictorii si istoria AKPC_IDS += "1748,";Popularity: unranked [?]Share [...]

    RăspundețiȘtergere
  2. [...] Histoire de Balchik 1913 – 1940 * octobre. 1912 – plus 1913: – Première Guerre balkanique (Bulgarie, Serbia, Grèce et le Monténégro contre la Turquie). Rectification Bulgarie frontière de la Roumanie; reçoit Silistra. Iun. – août. 1913 : – Al doilea război balcanic (Grèce, Serbia, Monténégro, La Roumanie et la Turquie contre la Bulgarie). Le Traité de paix de Bucarest, Quadrilatère va en Roumanie, qui est l’un d’ … Lire la suite [...]

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Istoria si traditiile tatarilor dobrogeni

Prima mărturie documentară în legătură cu stabilirea tătarilor în Dobrogea se referă la o împroprietărire din perioada lui Gingis Han (începutul sec. al XIII-lea). În cursul secolului al XIV-lea, au venit triburi de tătari alături de turci din Anatolia (Asia Mică), având loc şi trecerea la islamul sunnit. Apoi, în perioada hanului Timur Lenk, o sută de mii de tătări s-au stabilit în Dobrogea şi în regiunile Edirne şi Filipopoli. În 1525 alte grupuri de turci oguzi şi de tătari au ajuns la Babadag. Cronicile otomane au înregistrat patru grupuri de tătari pe teritoriul Rumeliei (zona Balcanilor de răsărit), de care aparţinea Dobrogea: tătarii Aktav, tătarii Târhala, tătarii din Ianbolu şi tătarii Bozapa sau Bozata. Aceste grupuri au fost incluse în aceleaşi condici cu nomazii oguzi, bucurându-se de aceleaşi privilegii şi având aceleaşi obligaţii faţă de statul otoman. Limba tătară face parte din ramura turcică a limbilor altaice. Instaurarea administraţiei otomane în Dobrogea a avut un …

Uniunea Europeana - notiuni esentiale si legislatia privind activitatile comerciale prin internet

Sursa: OECD, UNCTAD, UNECE
De subliniat este faptul ca cyber-spatiul nu este un teritoriu fara legi. Toate tarile participante la OECD cred ca principiile care guverneaza comertul clasic conventional si comertul electronic sa fie nediscriminatorii, adica regulile care guverneaza lumea off-line sa fie aplicabile online, prin asigurarea unui nivel comun intre cele doua modalitati de a face comert.
In acest sens, temele specifice comertului electronic si ale noilor tehnologii asupra carora OECD se impica ca institutie mondiala:
-- generarea unui climat de incredere in societatea informationala si in comertul electronic, bazat pe  securitate;
-- asigurarea unui mediu legislativ stabil, propice pentru dezvoltarea societatii informationale si a economiei digitale;
-- promovarea intensa a infrastructurii informatiei si a accesului la infrastructura prin crearea unor piete de desfacere competitive;
-- asigurarea unor analize calitative si cantitative, a unui ghid flexibil si pragmatic in scopul max…

Cei 32 de europarlamentari români în mandat în 2018

Victor BOŞTINARUGrupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul EuropeanRomâniaPartidul Social Democrat
Daniel BUDAGrupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)RomâniaPartidul Național Liberal
Cristian-Silviu BUŞOIGrupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)RomâniaPartidul Național Liberal

Lista finala a europarlamentarilor alesi in Romania in alegerile din mai 2014

mai 2014


Stema Romaniei (si a Principatelor Unite) - perioada antebelica si interbelica

[caption id="attachment_439" align="alignnone" width="567"] Stema Regatului Romaniei, cu insemnele celor cinci provincii istorice (de la ora 12 in sensul ceasornicului: Moldova, Transilvania, Dobrogea, Oltenia si Banat contopite, Muntenia)[/caption]

Dupa alegerea ca domnitor a principelui Carol de Hohenzollern - Siegmariengen, Adunarea Electiva (transformata în Camera Deputatilor) a dezbatut si a aprobat, la 30 martie 1867, noua stema de stat pe baza proiectului lui Ion Ghica. Stema este formata dintr-un scut scartelat, având în cartierele 1 si 4, pe albastru-azur si pe aur, o acvila cruciata si conturnata si în cartierele 2 si 3, pe fond albastru si rosu, capul de bour cu steaua între coarne; atât acvila cât si bourul erau în culori naturale. Peste cele patru cartiere era stema familiei de Hohenzollern (scut scartelat alb si negru). Scutul, timbrat cu o coroana regala era sustinut de o femeie daca tinând în mâna dreapta o "sica" si de un leopard…

Orasul Braila - istoria in date esentiale

Tabel cronologic publicat de CJ Braila

La Brailita (Vadul Catagatei) cele mai vechi dovezi de locuire ale omului neolitic (Boian-Giulesti) (cca.4000 i.d.H.) in aria viitorului oras.


Epoca de tranzitie (eneoliticul, 2000 - 1800 i.d.H.) si epoca bronzului sunt bine reprezentate in cuprinsul municipiului.
Pe terasa inalta a Dunarii, in aceeasi zona, este atestata pentru sec.IV - III i.d.H., o puternica asezare getica ce intretinea legaturi cu grecii - de la Pontul Euxin, in general cu Elada.
In cuprinsul orasului de astazi numeroase descoperiri atesta prezenta purtatorilor civilizatiei Sintana de Mures (sec.III - IV d.H.)
Cea mai veche populatie romaneasca locuieste in zona viitoarei asezari medievale din secolele X - XI.
Privilegiul comercial pentru brasoveni dat de Vladislav Vlaicu, la 20 ianuarie 1368, atesta Braila ca asezare importanta a Tarii Romanesti, mai ales sub aspect comercial.
1426 -La Braila sunt concentrate osti crestine (polone) in vederea unui razboi antiotoman.
1445 -Expeditia …

Organisme UE: Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA)

Misiunea sa este de a pune în aplicare o serie de componente a peste 15 programe şi acţiuni finanţate de Comunitatea Europeană în domeniile educaţiei şi formării, al cetăţeniei active, al tineretului şi al culturii.
Reunirea acestor programe într-o structură unică permite o mai bună coordonare a gestionării acestora şi oferă beneficiarilor lor un serviciu complet.
Deşi agenţia are propria personalitate juridică, ea se află sub autoritatea a trei Direcţii Generale ale Comisiei Europene: Educaţie şi Cultură (EAC) , Comunicare (COMM) şi Oficiul de Cooperare EuropeAid, care rămân responsabile de programarea, evaluarea şi elaborarea politicilor.

Rue Colonel Bourg/Kolonel Bourgstraat 135-139
B-1140 Bruxelles/Brussel
Belgique/België

Tel: +32 2 299 11 11


Programmes managed by the AgencySupporting projects and activities in the fields of education, training, youth and sport. Erasmus+
Supporting and improving culture and aud…

Postări populare de pe acest blog

Cei 32 de europarlamentari români în mandat în 2018

Victor BOŞTINARUGrupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul EuropeanRomâniaPartidul Social Democrat
Daniel BUDAGrupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)RomâniaPartidul Național Liberal
Cristian-Silviu BUŞOIGrupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)RomâniaPartidul Național Liberal

Tara Romaneasca - Heraldica

Stema de stat a Tarii Românesti este cunoscuta pentru prima data la sfârsitul secolului al XIV-lea pe un document emis la 20 ianuarie 1368 de domnitorul Vladislav I(Vlaicu Voda) si consista dintr-o pasare heraldica (vultur) cu capul conturnat, având la dreapta o cruce si la stânga o stea si o luna, crai-nou, totul înscris într-un scut de tip francez vechi; piesa sigilara fiind destul de deteriorata, amanuntele heraldice se pot determina abia pe o pecete absolut asemanatoare din 1390. Fara nici o îndoiala aceasta stema este mai veche decât prima ei atestare, datând cel putin din vremea domniei lui Basarab I, primul domnitor al Tarii Românesti. Este logic sa se presupuna ca acel anonim "Rex Valachorum" de la sfârsitul secolului al XIII-lea, al carui ste…