Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din iulie, 2012

Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria

Aşezat între Dunăre şi Marea Neagră, teritoriul judeţului Tulcea a avut o evoluţie istorică strâns legată de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale şi care s-a aflat deseori în atenţia marilor puteri ale vremii.

Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului (600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană (Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană  (Babadag) şi tardenoisiană (Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis.



Începând cu perioada neo-eneolitică (sfârşitul mil. VI – începutul mil IV a.Chr.) în zonă se stabilesc primele comunităţi sedentare, cu o economie de tip agro-pastoral. Reprezentanţii culturilor Hamangia, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I fondează treptat numeroase aşezări pe terasele ş…

Istoria si traditiile tatarilor dobrogeni

Prima mărturie documentară în legătură cu stabilirea tătarilor în Dobrogea se referă la o împroprietărire din perioada lui Gingis Han (începutul sec. al XIII-lea). În cursul secolului al XIV-lea, au venit triburi de tătari alături de turci din Anatolia (Asia Mică), având loc şi trecerea la islamul sunnit. Apoi, în perioada hanului Timur Lenk, o sută de mii de tătări s-au stabilit în Dobrogea şi în regiunile Edirne şi Filipopoli. În 1525 alte grupuri de turci oguzi şi de tătari au ajuns la Babadag. Cronicile otomane au înregistrat patru grupuri de tătari pe teritoriul Rumeliei (zona Balcanilor de răsărit), de care aparţinea Dobrogea: tătarii Aktav, tătarii Târhala, tătarii din Ianbolu şi tătarii Bozapa sau Bozata. Aceste grupuri au fost incluse în aceleaşi condici cu nomazii oguzi, bucurându-se de aceleaşi privilegii şi având aceleaşi obligaţii faţă de statul otoman. Limba tătară face parte din ramura turcică a limbilor altaice. Instaurarea administraţiei otomane în Dobrogea a avut un …

Istoria si traditiile turcilor Dobrogeni

Prima consemnare documentară a prezenţei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României este din anul 1264 când, în urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostaşi conduşi de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a aşezat în Dobrogea. Aceştia erau trimişi de împăratul bizantin Mihail Paleologul pentru a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Aşezarea dobrogeană a fost numită de turcii pre-otomani Babadag, ceea ce înseamnă „Tatăl munţilor”. Mulţi ani, localitatea a fost o garnizoană militară dar şi un centru cultural important. Un nou val de etnici turci soseşte după cucerirea oraşului Varna în 1484, dar şi în anii următori, odată cu sporirea relaţiilor economice dintre Ţara Românească şi Imperiul Otoman.
Cea mai impresionantă figură din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede care a avut o atât de mare influenţă asupra etnicilor turci încât la 1641, când Petru Bogdan Bagsik vizitează Babadagul, menţionează …

Stema (heraldica) judetului Tulcea (Dobrogea, Romania)

Stema judeţului Tulcea se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint.

Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontaţi; între cei doi delfini se află o cruce paleocreştină din aur.

Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei braţe ale Dunării la vărsare.

Cei doi delfini afrontaţi simbolizeazã Marea Neagră.

Crucea paleocreştină sugerează importanţa zonei în apariţia şi dezvoltarea creştinismului în România.

Stema judeţului Tulcea este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 538/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 396/2002.

Istoria oficiala a judetului Arges

1.000.000 - 100.000 î.Hr. (paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând "culturii abbevilliane".
sec.II î.Hr. Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia.
106- 271 d.Hr. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix.
193-211 Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni).
245-247 Împaratul Filip Arabul abandoneaza sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor muntilor Carpati).
sec. IV Împaratul Constantin cel Mare construieste "limes-ul" numit azi…

Municipiul Pitesti, scurta istorie

Atestat documentar la 20 mai 1388 de Mircea cel Batran, voievodul Tarii Romanesti, Pitestiul numara 181.667 locuitori, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, pe partea dreapta a raului Arges si este unul dintre cele mai importante orase din sud-vestul Munteniei. Este amplasat la o distanta de 110 km vest de Bucuresti, capitala Romaniei, la 120 km est de Craiova si la 120 km sud de Brasov.

Municipiul Pitesti, resedinta judetului Arges este unul dintre cele mai vechi orase ale Tarii Romanesti, fiind atestat, ca asezare, pentru prima data intr-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Batran daruia intre altele, ctitoriei sale, Manastirea Cozia si „o moara in hotarul Pitestilor”.
Existenta asezarii in epocile straveche si veche, pe actualul teritoriu, este atestata si de descoperirea unor unelte din piatra neslefuita si slefuita, a unor fragmente ceramice si monede.
Asezarea geografica favorabila schimburilor, dezvoltarea mestesugurilor si a agriculturii, atenti…

Campulung Muscel - scurta istorie

Municipiul Câmpulung, situat la 51 km nord-est de Piteşti şi la 83 km de Braşov, este aşezat în mijlocul unei depresiuni subcarpatice înconjurată de dealuri înalte, cu coastele şi culmile presărate cu livezi, grădini cu pomi şi pâlcuri de pădure. În partea de sud se află ruinele vechiului castru roman Jidava, iar în partea de nord se văd culmile munţilor acoperiţi cu păduri întinse de fag şi brad.
Mărturiile arheologice confirmă existenţa culturii materiale pe aceste locuri înca din perioada bronzului timpuriu (1700 – 1600 î.Hr.). Documentar, oraşul este atestat din anul 1300.
Oraşul Câmpulung, aşa cum afirma Nicolae Iorga, a fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului al XIII-lea, in valea largă a râului Târgului. Teutonii numeau Câmpulungul „Langenaue” (în latină Campuslongus). Alţi istorici susţin că oraşul ar fi fost întemeiat către sfârşitul secolului al XIII-lea de Radu Negru.
Câmpulungul a fost capitala Ţării Româneşti, după cucerirea independenţei, în urma v…

Dosar: Criminalitatea infantila in Europa

“Tineri duri si în dificultate” se intituleaza ancheta declansata de Rana Dogar în revista “Newseek” despre violenta în rîndul minorilor din Europa, ce debuteaza cu punctul de vedere potrivit caruia violenta în rîndul minorilor nu este o inventie americana, multi copii din Europa sînt implicati în fenomenul delincventei. Sa vedem primele reactii europene vizavi de cele petrecute în 24 martie 1998 într-o scoala din statul Arkansas. Autorii, doi minori, de 13 si 11 ani, au ucis deliberat, folosind arme de foc, patru scolarite si o profesoara, ranid alte zece, din totalul celor aflate în curtea unei scoli din Jonsboro.

Ron Taylor, directorul scolii din Dunblane, Scotia, unde 16 copii si profesoara lor au fost ucisi în urma cu doi ani, si-a exprimat tristetea si consternarea. In acelasi timp germanii si francezii au fost socati de stirea potrivit careia presupusii criminali au deprins mînuirea armelor de foc de la tatal lor, la vîrsta de 7 ani.

Dar, în general, reactia europenilor a fost de…