Campulung Muscel, prima capitala a Munteniei - scurta istorie

Municipiul Câmpulung, situat la 51 km nord-est de Piteşti şi la 83 km de Braşov, este aşezat în mijlocul unei depresiuni subcarpatice înconjurată de dealuri înalte, cu coastele şi culmile presărate cu livezi, grădini cu pomi şi pâlcuri de pădure. În partea de sud se află ruinele vechiului castru roman Jidava, iar în partea de nord se văd culmile munţilor acoperiţi cu păduri întinse de fag şi brad.
Mărturiile arheologice confirmă existenţa culturii materiale pe aceste locuri înca din perioada bronzului timpuriu (1700 – 1600 î.Hr.). Documentar, oraşul este atestat din anul 1300.

Oraşul Câmpulung, aşa cum afirma Nicolae Iorga, a fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului al XIII-lea, in valea largă a râului Târgului. Teutonii numeau Câmpulungul „Langenaue” (în latină Campuslongus). Alţi istorici susţin că oraşul ar fi fost întemeiat către sfârşitul secolului al XIII-lea de Radu Negru.
Câmpulungul a fost capitala Ţării Româneşti, după cucerirea independenţei, în urma victoriei de la Posada a voievodului Basarab I asupra regelui Carol Robert d’Anjou (1330).
După moartea lui Basarab Vodă, în 1352 scaunul domnesc a fost preluat de fiul acestuia, Nicolae Alexandru Basarab. Lespedea de piatră aşezată pe mormântul său, aflat la Mânăstirea Negru Vodă, este cea mai veche de acest fel din România şi constituie unul din principalele documente care atestă calitatea de reşedinţă domnească a Câmpulungului. În 1364, urmează la tron fiul său, Vladislav, numit şi Vlaicu Vodă. În timpul domniei lui Vladislav, scaunul domnesc s-a mutat la Curtea de Argeş.
Voievodul Matei Basarab (1632 – 1654) a restaurat, în 1636, Mânăstirea Negru Vodă şi a înfiinţat aici cea de-a doua tipografie din Ţara Românească, unde a fost tipărită în 1642 prima carte în limba română. În 1669, boierul Radu Năsturel a înfiinţat prima şcoală cu predare în limba română.
În Câmpulung a fost scris primul document în limba română, păstrat până în zilele noastre: scrisoarea trimisă în 1521 de jupân Neacşu Lupu, vestit negustor şi jude al oraşului, către judele Braşovului, Hans Benkner.

În timp, oraşul s-a dezvoltat, în 1855 având 6215 locuitori şi 1256 case; în 1861 se înfiinţează prima şcoală de fete, iar în 1864, spitalul judeţean; la 1 iulie 1887 s-a deschis calea ferată Câmpulung – Goleşti; în 1894 s-a înfiinţat gimnaziul Dinicu Golescu; între 1904 şi 1907 se construieşte clădirea primăriei.