Postări

Se afișează postări cu eticheta alexandru cel bun

Judetul Suceava - date istorice esentiale

Imagine
Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 11 februarie 1388. Concentrarea de aşezări în această zonă a dus la constituirea unor formaţiuni statale de tip feudal şi apoi la formarea statului feudal. Începând cu domnia lui Petru Muşat (1375-1391) statul feudal Moldova se consolidează. Apar construcţii impunătoare din piatră, distingându-se cetăţile de la Siret, Şcheia şi mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. În această perioadă, capitala a fost mutată de la Siret la Suceava, devenind centrul politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei. Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, cum ar fi Voroneţul şi Putna. În perioadele care au urmat a fost continuată tradiţia marelui voievod, atât în politic

Vaslui: istoria veche si contemporana (wiki)

Orașul Vaslui se zice a fi făcut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare , a fost realizatã în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. [ necesită citare ] Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldo

Articole recente