Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta atestare

Istoria judetului Tulcea: antichitatea

Evoluţia societăţii daco-getice a fost profund influenţată de colonizarea greacă care a atins în sec. VII-VI şi litoralul nord şi vest-pontic. Constituite iniţial ca apoikiai (comptoare comerciale), apoi ca oraşe (poleis), coloniile greceşti de pe teritoriul Dobrogei Orgamé (Capul Doloşman, com. Jurilovca), Histria (Istria), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa) vor iniţia un intens schimb de produse cu autohtonii: mărfuri de lux aduse din centrele greceşti de la Marea Egee sunt achiziţionate de aristocraţia locală daco-getică, se adoptă de către meşterii locali roata olarului şi se imită forme ale vaselor greceşti, se dezvoltă economia bazată pe utilizarea monedei, apar aşezări greco-indigene cum sunt cele de la Sarinasuf şi Vişina, sau, mai târziu, factorii comerciale precum Aegyssus. Preferinţa pentru mărfurile greceşti şi mai ales rolul Histriei în aprovizionarea Nordului Dobrogei cu produse greceşti sunt dovedite de descoperirile din necropolele de la Celic-Dere, Enisala, Murigh…

Istoria oficiala a judetului Arges

1.000.000 - 100.000 î.Hr. (paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând "culturii abbevilliane".
sec.II î.Hr. Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia.
106- 271 d.Hr. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix.
193-211 Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni).
245-247 Împaratul Filip Arabul abandoneaza sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor muntilor Carpati).
sec. IV Împaratul Constantin cel Mare construieste "limes-ul" numit azi…

Vaslui: istoria veche si contemporana (wiki)

Orașul Vaslui se zice a fi făcut de Bizantini, spre amintire de trecerea lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele Împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). La Vaslui s-a constituit de altfel, în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a fost realizatã în stil moldovenesc, o îmbinare între stilul gotic și cel bizantin, între elementele arhitectonice occidentale și cele de iconografie ortodoxă. [necesită citare] Un hrisov de la 1491 ilustrează prețuirea de care s-a bucurat Vasluiul în timpul domniei sale, numit de el „târgul nostru”, când domnitorul dăruiește Vasluiului 17 sate. În pământul de margine au fost sădiți atunci zece stejari și un frasin, în trunchiurile cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei …