Postări

Se afișează postări cu eticheta atestat

Tara Vrancei - date istorice

Imagine
Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 (document descoperit de Constantin C. Giurescu) în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam . Voievodul Apor a aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „ au ieşit pe drumul Vrancei ” („ per viam Varancha ”). Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „ Pământul cu păduri bogate ” sau „ Pământul Negru ”. Prin cele câteva sute de variante ale baladei „Mioriţa” regăsite în creaţia populară vrânceană, una dintre acestea fiind culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia „Poezii populare”, Vrancea poate fi considerată leagănu

Campulung Muscel, prima capitala a Munteniei - scurta istorie

Imagine
Municipiul Câmpulung, situat la 51 km nord-est de Piteşti şi la 83 km de Braşov, este aşezat în mijlocul unei depresiuni subcarpatice înconjurată de dealuri înalte, cu coastele şi culmile presărate cu livezi, grădini cu pomi şi pâlcuri de pădure. În partea de sud se află ruinele vechiului castru roman Jidava, iar în partea de nord se văd culmile munţilor acoperiţi cu păduri întinse de fag şi brad. Mărturiile arheologice confirmă existenţa culturii materiale pe aceste locuri înca din perioada bronzului timpuriu (1700 – 1600 î.Hr.). Documentar, oraşul este atestat din anul 1300. Oraşul Câmpulung, aşa cum afirma Nicolae Iorga, a fost întemeiat de cavalerii teutoni în prima jumătate a secolului al XIII-lea, in valea largă a râului Târgului. Teutonii numeau Câmpulungul „Langenaue” (în latină Campuslongus). Alţi istorici susţin că oraşul ar fi fost întemeiat către sfârşitul secolului al XIII-lea de Radu Negru. Câmpulungul a fost capitala Ţării Româneşti, după cucerirea independenţei, în urma

Municipiul Pitesti, scurta istorie

Imagine
Atestat documentar la 20 mai 1388 de Mircea cel Batran, voievodul Tarii Romanesti, Pitestiul numara 181.667 locuitori, este asezat in partea central-sudica a Romaniei, pe partea dreapta a raului Arges si este unul dintre cele mai importante orase din sud-vestul Munteniei. Este amplasat la o distanta de 110 km vest de Bucuresti, capitala Romaniei, la 120 km est de Craiova si la 120 km sud de Brasov. Municipiul Pitesti, resedinta judetului Arges este unul dintre cele mai vechi orase ale Tarii Romanesti, fiind atestat, ca asezare, pentru prima data intr-un document din 20 mai 1388, prin care domnitorul Mircea cel Batran daruia intre altele, ctitoriei sale, Manastirea Cozia si „o moara in hotarul Pitestilor”. Existenta asezarii in epocile straveche si veche, pe actualul teritoriu, este atestata si de descoperirea unor unelte din piatra neslefuita si slefuita, a unor fragmente ceramice si monede. Asezarea geografica favorabila schimburilor, dezvoltarea mestesugurilor si a agriculturii, aten

Articole recente