Postări

Se afișează postări cu eticheta daco

Serban Cantacuzino in jocurile secrete din Imperiul otoman

Imagine
Actiuni de culegere a informatiilor prin intermediul agentilor s-au desfasurat înca în timpul domniei regelui Decebal. Dupa unele relatari, se pare ca acesta l-a trimis la Roma pe omul lui de încredere, Atticus, care a reusit sa actioneze astfel încât sa fie ales în Senatul roman. Nu este exclus ca primul razboi daco-roman (101-102) sa se fi încheiat nedecis, tocmai datorita activitatilor lui Atticus. În Evul Mediu, culegerea de informatii dincolo de granitele tarii a fost practicata de Basarab I, Mircea cel Batrân, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Vasile Lupu, Serban Cantacuzino si Constantin Brâncoveanu. Domnitorul Serban Cantacuzino a participat cu oastea Tarii Românesti, în cadrul armatei otomane, la asediul Vienei (1683), dar, pornind de la interesele fundamentale ale tarii sale a stabilit contacte cu cei asediati carora le-a transmis informatii despre punctele sensibile ale atacatorilor. Ca urmare, crestinii condusi de printul Eugeniu de Savoia au obtinut o stralucita victorie contra

Istoria judetului Tulcea: antichitatea

Imagine
Evoluţia societăţii daco-getice a fost profund influenţată de colonizarea greacă care a atins în sec. VII-VI şi litoralul nord şi vest-pontic. Constituite iniţial ca apoikiai (comptoare comerciale), apoi ca oraşe (poleis), coloniile greceşti de pe teritoriul Dobrogei Orgamé (Capul Doloşman, com. Jurilovca), Histria (Istria), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa) vor iniţia un intens schimb de produse cu autohtonii: mărfuri de lux aduse din centrele greceşti de la Marea Egee sunt achiziţionate de aristocraţia locală daco-getică, se adoptă de către meşterii locali roata olarului şi se imită forme ale vaselor greceşti, se dezvoltă economia bazată pe utilizarea monedei, apar aşezări greco-indigene cum sunt cele de la Sarinasuf şi Vişina, sau, mai târziu, factorii comerciale precum Aegyssus. Preferinţa pentru mărfurile greceşti şi mai ales rolul Histriei în aprovizionarea Nordului Dobrogei cu produse greceşti sunt dovedite de descoperirile din necropolele de la Celic-Dere, Enisala, Murighi

Articole recente