Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta delta dunarii

Istoria judetului Tulcea: Taratul romano-bulgar si perioada bizantina

În a doua jumătate a sec. VI au loc mai multe invazii ale kutrigurilor, slavilor şi avarilor, fapt ce va duce, în final, la căderea limes-ului dunărean şi la părăsirea Dobrogei de către autorităţile romano-bizantine. Acestora le urmează bulgarii care, în 679, sub conducerea lui Asparuch trec Dunărea şi ocupă zona de răsărit a actualului stat Bulgaria, stabilindu-şi reşedinţa la Pliska. Ultimele dovezi ale unei locuiri „organizate” în localităţile Dobrogei romano-bizantine sunt monedele emise în primul deceniu al domniei lui Heraclius (610-641 p.Chr). Numai anumite aşezări, printre care amintim Lykostomion, unde îşi avea sediul comandamentul flotei bizantine de pe ţărmul vestic al Mării Negre, au continuat să fie sub controlul efectiv al Imperiului Bizantin în anumite etape ale perioadei cuprinsă între secolele VII-X.
Slăbirea Ţaratului bulgar după moartea lui Simeon şi politica fermă a împăraţilor Nicephor II Phocas, Ioan I Tzimiskes şi Vasile al II-lea au făcut posibilă distrugerea ac…

Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria

Aşezat între Dunăre şi Marea Neagră, teritoriul judeţului Tulcea a avut o evoluţie istorică strâns legată de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale şi care s-a aflat deseori în atenţia marilor puteri ale vremii.

Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului (600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană (Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană  (Babadag) şi tardenoisiană (Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis.



Începând cu perioada neo-eneolitică (sfârşitul mil. VI – începutul mil IV a.Chr.) în zonă se stabilesc primele comunităţi sedentare, cu o economie de tip agro-pastoral. Reprezentanţii culturilor Hamangia, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I fondează treptat numeroase aşezări pe terasele ş…