Postări

Se afișează postări cu eticheta dobrogea

Istoria si traditiile turcilor Dobrogeni

Imagine
Prima consemnare documentară a prezenţei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României este din anul 1264 când, în urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostaşi conduşi de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a aşezat în Dobrogea. Aceştia erau trimişi de împăratul bizantin Mihail Paleologul pentru a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Aşezarea dobrogeană a fost numită de turcii pre-otomani Babadag, ceea ce înseamnă „Tatăl munţilor”. Mulţi ani, localitatea a fost o garnizoană militară dar şi un centru cultural important. Un nou val de etnici turci soseşte după cucerirea oraşului Varna în 1484, dar şi în anii următori, odată cu sporirea relaţiilor economice dintre Ţara Românească şi Imperiul Otoman. Cea mai impresionantă figură din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede care a avut o atât de mare influenţă asupra etnicilor turci încât la 1641, când Petru Bogdan Bagsik vizitează Babadagul, menţionează

Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria

Imagine
Aşezat între Dunăre şi Marea Neagră, teritoriul judeţului Tulcea a avut o evoluţie istorică strâns legată de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale şi care s-a aflat deseori în atenţia marilor puteri ale vremii. Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului (600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană (Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană (Babadag) şi tardenoisiană (Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis. Începând cu perioada neo-eneolitică (sfârşitul mil. VI – începutul mil IV a.Chr.) în zonă se stabilesc primele comunităţi sedentare, cu o economie de tip agro-pastoral. Reprezentanţii culturilor Hamangia, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I fondează treptat numeroase aşezări pe terasele

Istorie: Taratul romano-bulgar si perioada bizantina

Imagine
În a doua jumătate a sec. VI au loc mai multe invazii ale kutrigurilor, slavilor şi avarilor, fapt ce va duce, în final, la căderea limes-ului dunărean şi la părăsirea Dobrogei de către autorităţile romano-bizantine. Acestora le urmează bulgarii care, în 679, sub conducerea lui Asparuch trec Dunărea şi ocupă zona de răsărit a actualului stat Bulgaria, stabilindu-şi reşedinţa la Pliska. Ultimele dovezi ale unei locuiri „organizate” în localităţile Dobrogei romano-bizantine sunt monedele emise în primul deceniu al domniei lui Heraclius (610-641 p.Chr). Numai anumite aşezări, printre care amintim Lykostomion, unde îşi avea sediul comandamentul flotei bizantine de pe ţărmul vestic al Mării Negre, au continuat să fie sub controlul efectiv al Imperiului Bizantin în anumite etape ale perioadei cuprinsă între secolele VII-X. Slăbirea Ţaratului bulgar după moartea lui Simeon şi politica fermă a împăraţilor Nicephor II Phocas, Ioan I Tzimiskes şi Vasile al II-lea au făcut posibilă distrugerea ac

Istoria judetului Tulcea: perioada romaneasca

Imagine
În urma Războiului de Independenţă (1877-1878), stăpânirea otomană în Dobrogea a fost înlăturată, iar Tratatul de pace de la San Stefano (19 febr./3 mart. 1878) şi Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iun. - 1/13 iul. 1878) au consfinţit independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei. Integrarea noii provincii s-a realizat treptat, fiind consfinţită din punct de vedere juridic de o serie de acte normative ce au reglementat cadrul administrativ (1880), problema proprietăţii (1882, 1884, 1892) şi drepturile politice ale noilor cetăţeni ai României (1909, 1909, 1910). Statul român s-a implicat în mod direct în dezvoltarea economică a Dobrogei. La sfârşitul sec. al XX-lea şi în primul deceniu al sec. XX, beneficiind de legile de încurajare a industriei autohtone, au luat fiinţă şi în nordul Dobrogei întreprinderi cu caracter de fabrică, încadrate de statistici în categoria de „industrie mare”. În legătură cu marile construcţii ridicate în judeţele Tulcea şi Constanţa s-

Istoria judetului Tulcea: perioada otomana

Imagine
În jurul anului 1320, dezvoltarea societăţii locale, coroborată cu factori externi – slăbirea puterii statului bulgar  - permite apariţia, în părţile Cavarnei, a unui stat independent, în fruntea căruia se află, pe la mijlocul sec. XIV, Balica, cel care  intervine în 1346 în conflictele interne din Imperiu între Ioan al V-lea Paleologul şi Ioan al VI-lea Cantacuzino. În acest context se distinge Dobrotici, conducătorul trupelor trimise de Balica, care obţine rangul de strateg şi devine apoi despot al statului dobrogean, supus Bizanţului. Acesta va juca un rol politic important în zonă, care, ajungând în conflict cu autoritatea bizantină dar şi cu cruciaţii conduşi de Amedeo de Savoia, reuşeşte să obţină autonomia politică a statului său. În timpul lui Dobrotici încep şi primele conflicte cu turcii. Acestuia îi urmează la tron, în 1386, fiul său, Ivanco. În 1388,  în contextul unei expediţii turceşti împotriva lui Ivanco, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, intervine şi aduce ţar

Mangalia (Romania) - informatii esentiale

Imagine
Harta orasului Mangalia / Mangalia City Tourist Map City Maps, Harta orasului Mangalia / Mangalia City Tourist Map. black sea, black sea resort, constanta, dobrogea, mangalia, mangalia city, orasul mang. harti.regionis.info/.../harta-orasului-mangalia-mangalia-city-tourist-map/ Top personal Nicolae Darascu - Școala de la Balcik | Graficante.ro 12 Oct 2012 ... “Curte la Mangalia”, (Artmark, 2012), 38.000 de euro. 6. „Cherhana”, (Artmark, 2011), 36.000 de euro. 7. „Faleza Veneţiei, dinspre Piaţa San ... graficante.ro/art/cote/top-personal-nicolae-darascu/ Porturi din Romania - De colectie | Colectie 26 Sept 2010 ... Mangalia http://www.mangalia.ro/ Sulina (port liber). PORTURI LA DUNARE Turnu Severin. http://www.apdf.ro/severin.html. Turnu Magurele ... colectie.nicuilie.eu/blog/218/porturi-din-romania/   Stiri si date generale din Mangalia  Informatii turistice din Mangalia Destinatii turistice la sud de Mangalia http://www.romalien.com/w

Istoria veche a orasului Braila

Imagine
Atestata documentar la 20 ianuarie 1368, Braila, situata intr-un cadru natural generos, in imediata vecinatate a Dunarii, a devenit cunoscuta, in scurta vreme, ca un important centru commercial, loc de intalnire a produselor transportate de corabiile venite din porturile aflate pe coastele Marii Negre si Mediteranei cu produsele occidentale desfacute aici, indeosebi, de negustorii brasoveni. Acest fapt este consemnat si de cronicarul grec Laonic Chancocondil in 1462, cu prilejul expeditiei lui Mahomeed al II-lea impotriva Domnului Tarii Romanesti, Vlad Tepes, cand scria despre Braila “oras al dacilor, in care fac comert mai mare decat in toate orasele tarii”. Insemnatatea marelui port dunarean este demonstrata si de faptul ca numeroase drumuri comerciale care il legau de diferite zone si orase din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania purtau denumirea de Drumul sau Calea Brailei. Mare centru economic, cu o pozitie strategica deosebita, aflat in zona de granite dintre cele doua tari

Istoria judetului Tulcea: antichitatea

Imagine
Evoluţia societăţii daco-getice a fost profund influenţată de colonizarea greacă care a atins în sec. VII-VI şi litoralul nord şi vest-pontic. Constituite iniţial ca apoikiai (comptoare comerciale), apoi ca oraşe (poleis), coloniile greceşti de pe teritoriul Dobrogei Orgamé (Capul Doloşman, com. Jurilovca), Histria (Istria), Callatis (Mangalia), Tomis (Constanţa) vor iniţia un intens schimb de produse cu autohtonii: mărfuri de lux aduse din centrele greceşti de la Marea Egee sunt achiziţionate de aristocraţia locală daco-getică, se adoptă de către meşterii locali roata olarului şi se imită forme ale vaselor greceşti, se dezvoltă economia bazată pe utilizarea monedei, apar aşezări greco-indigene cum sunt cele de la Sarinasuf şi Vişina, sau, mai târziu, factorii comerciale precum Aegyssus. Preferinţa pentru mărfurile greceşti şi mai ales rolul Histriei în aprovizionarea Nordului Dobrogei cu produse greceşti sunt dovedite de descoperirile din necropolele de la Celic-Dere, Enisala, Murighi

Stema (heraldica) judetului Tulcea (Dobrogea, Romania)

Imagine
Stema judeţului Tulcea se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu trei fascii orizontale din argint. Pe fundal se profilează doi delfini din aur, afrontaţi; între cei doi delfini se află o cruce paleocreştină din aur. Fasciile orizontale din argint sugerează cele trei braţe ale Dunării la vărsare. Cei doi delfini afrontaţi simbolizeazã Marea Neagră. Crucea paleocreştină sugerează importanţa zonei în apariţia şi dezvoltarea creştinismului în România. Stema judeţului Tulcea este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 538/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 396/2002.

Articole recente