Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta norvegia

Istoria vikingilor: prima unificare a Norvegiei

Regiunile din care este formată Norvegia de astăzi nu au fost unificate până în secolul al IX-lea. Anterior, au existat însă câteva tentative de a le uni. S-au format două tipuri principale de comunităţi: adunările, sau tings, organizate în jurul unei Allting centrale, şi regatele de mici dimensiuni.

Unificarea a fost probabil dorită din mai multe motive. Unul din acestea a fost, cu siguranţă, nevoia ţăranilor de a trăi în pace şi continuitate, mai ales în zonele de coastă. Ţărmurile erau în repetate rânduri jefuite de bande de tâlhari şi spoliate de vikingii care se întorceau acasă. Zonele de coastă deţineau bogăţii importante, formate din bunurile rezultate din negoţ sau din furturi. Seniorii şedeau liniştiţi pe „tronurile” lor, alcătuind, datorită legăturilor de familie create prin căsătorii, un grup unit cu o putere considerabilă.

Seniorii din Viken – regiunea din jurul Fiordului Oslo – au jucat un rol major în acest proces. Puterea le creştea constant cu fiecare comitat care intra …

Vikingii: primele expeditii in Anglia, Islanda si Groenlanda

Epoca Vikingă marchează sfârşitul perioadei preistorice din Norvegia. Nu există surse scrise despre acele timpuri, astfel încât toate informaţiile de care dispunem se bazează în mare parte pe descoperirile arheologice. Saga fac şi ele, într-o oarecare măsură, lumină asupra perioadei respective. Chiar dacă au fost scrise mai târziu, aceste poeme epice se bazează pe poveştile transmise oral de la o generaţie la alta. Luate ca un întreg, saga arată, fără nici o îndoială, că Epoca Vikingă a fost cea mai bogată dintre perioadele preistorice din Nord.

Mulţi cercetători consideră jaful comis în 793 asupra mănăstirii Lindisfarne, situată pe coasta nord-estică a Angliei, ca fiind începutul Epocii Vikinge. În unele părţi din Vestul şi Sud-vestul Europei, vikingii sunt priviţi şi astăzi ca nişte tâlhari plini de cruzime care îşi terorizau victimele şi treceau aşezările prin foc şi sabie. Acest lucru este doar parţial adevărat. Vikingii au venit şi cu intenţii paşnice, pentru a face comerţ şi a co…

Preistoria Norvegiei (neoliticul si agricultura)

Trecerea la agricultură a început în Norvegia în urmă cu circa 5 000 – 6 000 de ani, mai întâi în regiunea din jurul Fiordului Oslo. Descoperirile arheologice din Epoca de Bronz (1500-500 î.Hr.) sunt dominate de relicvele culturale ale agricultorilor. Obiectele din aceeaşi perioadă găsite în nordul ţării indică faptul că locuitorii de acolo erau vânători. Urmele unor aşezări de dimensiuni considerabile, descoperite în multe locuri în Finnmark, departe în Nord, oferă dovezi clare ale cooperării sezoniere dintre numeroşi indivizi.

Obiectele găsite în mormintele din epoca romană (0-400 d.Hr.) demonstrează existenţa unor legături cu civilizaţiile din Sud. Descoperirile includ unelte din bronz şi din sticlă, precum şi arme. Arta scrisului, sub forma runelor, a devenit şi ea cunoscută în ţările nordice în aceeaşi perioadă.

Migraţiile din anii 400-550 d.Hr. au reprezentat o perioadă agitată în istoria Europei continentale, iar obiectele descoperite în Norvegia indică faptul că situaţia a fost …

Preistoria Norvegiei (perioada glaciara)

Primii oameni care au populat ţinuturile ce formează Norvegia de astăzi au apărut din preistorie în perioada în care marile calote glaciare se retrăgeau din Scandinavia. Acum zece mii de ani, strămoşii norvegienilor de astăzi vânau reni şi alte animale sălbatice în lunga lor călătorie înspre Nord. Ţinutul în care au ajuns fusese apăsat timp de secole de greutatea calotei glaciare, drept pentru care oceanul întâlnea uscatul la o înălţime cu 200 de metri mai mare decât în prezent. Cea mai veche dovadă a activităţii umane a fost descoperită pe un deal din regiunea sudică Østfold, nu departe de frontiera de Sud cu Suedia. În acea vreme, dealul era probabil o insulă, la sud de marginea gheţarului.

Deşi există mai multe opinii privind regiunea din care au venit strămoşii norvegienilor de astăzi sau drumurile pe care le-au ales în călătoria lor spre Nord, este aproape sigur că unul din aceste trasee a trecut prin Østfold. Obiectele găsite în aşezările de acolo sunt de acelaşi tip ca şi cele d…

Piata muncii in Norvegia

În anii ’70, dezvoltarea platformelor petroliere din Marea Nordului, combinată cu o politică activă în domeniul pieţei muncii au dus la o rată a şomajului cu mult mai scăzută în Norvegia decât în alte ţări industriale. Totuşi, începând din anii ’80, globalizarea economiei i-a impus Norvegiei o mai mare dependenţă faţă de tendinţele economice mondiale, iar ratele şomajului din prezent tind să reflecte fluctuaţiile la nivel internaţional. În 2002, rata şomajului a fost de 3,9 % din populaţia activă.

În ultimii ani, numărul populaţiei active s-a stabilizat în jurul cifrei de 2,0 – 2,1 milioane angajaţi. Numărul angajaţilor din rândul femeilor a crescut în mod exploziv în anii ’80 şi a rămas ridicat până în prezent. Există un număr considerabil de angajaţi cu jumătate de normă pe piaţa muncii din Norvegia. Doar puţin sub jumătate din numărul total al femeilor şi aproximativ 10 % din numărul total al bărbaţilor lucrează mai puţin de 36 de ore pe săptămână.

Norvegia - preistoria

Primii oameni care au populat ţinuturile ce formează Norvegia de astăzi au apărut din preistorie în perioada în care marile calote glaciare se retrăgeau din Scandinavia. Acum zece mii de ani, strămoşii norvegienilor de astăzi vânau reni şi alte animale sălbatice în lunga lor călătorie înspre Nord. Ţinutul în care au ajuns fusese apăsat timp de secole de greutatea calotei glaciare, drept pentru care oceanul întâlnea uscatul la o înălţime cu 200 de metri mai mare decât în prezent. Cea mai veche dovadă a activităţii umane a fost descoperită pe un deal din regiunea sudică Østfold, nu departe de frontiera de Sud cu Suedia. În acea vreme, dealul era probabil o insulă, la sud de marginea gheţarului.

Deşi există mai multe opinii privind regiunea din care au venit strămoşii norvegienilor de astăzi sau drumurile pe care le-au ales în călătoria lor spre Nord, este aproape sigur că unul din aceste trasee a trecut prin Østfold. Obiectele găsite în aşezările de acolo sunt de acelaşi tip…

Uniunea dintre Danemarca si Norvegia

Evul Mediu târziu a fost o perioadă în care în Norvegia a avut loc un important declin economic. Populaţia fusese decimată de ciumă şi de alte epidemii în secolul al XIV-lea. Numeroase ferme din zonele izolate erau pustii, iar veniturile s-au diminuat. Unii istorici susţin că înrăutăţirea climei şi puterea pe care o deţinea Liga Hanseatică asupra economiei norvegiene au fost cauzele acestei tendinţe descrescătoare. Alţii consideră că sărăcirea constantă a solului a contribuit la deteriorarea situaţiei economice.

Depresia economică a avut şi ramificaţii politice. Danemarca a devenit treptat cea mai importantă dintre ţările nordice. Nobilii danezi şi germani erau numiţi în cele mai înalte funcţii administrative. Pământurile şi reşedinţele episcopale au trecut în mâinile unor străini. Nobilimea norvegiană s-a micşorat treptat. Capacitatea poporului norvegian de auto-afirmare a fost subminată încetul cu încetul.

Din 1450, uniunea cu Danemarca a fost instituită printr-un tratat…

Norvegia - epoca vikinga

Epoca Vikingă marchează sfârşitul perioadei preistorice din Norvegia. Nu există surse scrise despre acele timpuri, astfel încât toate informaţiile de care dispunem se bazează în mare parte pe descoperirile arheologice. Saga fac şi ele, într-o oarecare măsură, lumină asupra perioadei respective. Chiar dacă au fost scrise mai târziu, aceste poeme epice se bazează pe poveştile transmise oral de la o generaţie la alta. Luate ca un întreg, saga arată, fără nici o îndoială, că Epoca Vikingă a fost cea mai bogată dintre perioadele preistorice din Nord.

Mulţi cercetători consideră jaful comis în 793 asupra mănăstirii Lindisfarne, situată pe coasta nord-estică a Angliei, ca fiind începutul Epocii Vikinge. În unele părţi din Vestul şi Sud-vestul Europei, vikingii sunt priviţi şi astăzi ca nişte tâlhari plini de cruzime care îşi terorizau victimele şi treceau aşezările prin foc şi sabie. Acest lucru este doar parţial adevărat. Vikingii au venit şi cu intenţii paşnice, pentru a face …