Uniunea Europeana

Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 (document descoperit de Constantin C. Giurescu) în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam . Voievodul Apor a aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „ au ieşit pe drumul Vrancei ” („ per viam Varancha ”). Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „ Pământul cu păduri bogate ” sau „ Pământul Negru ”. Prin cele câteva sute de variante ale baladei „Mioriţa” regăsite în creaţia populară vrânceană, una dintre acestea fiind culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia „Poezii populare”, Vrancea poate fi considerată leagănu

Prima atestare documentară scrisă despre Suceava datează din 11 februarie 1388. Concentrarea de aşezări în această zonă a dus la constituirea unor formaţiuni statale de tip feudal şi apoi la formarea statului feudal. Începând cu domnia lui Petru Muşat (1375-1391) statul feudal Moldova se consolidează. Apar construcţii impunătoare din piatră, distingându-se cetăţile de la Siret, Şcheia şi mai ales Cetatea de Scaun a Sucevei. În această perioadă, capitala a fost mutată de la Siret la Suceava, devenind centrul politic, economic şi militar al ţării, iar Cetatea de Scaun, principala fortificaţie a Moldovei. Domnia lui Alexandru cel Bun a făcut ca Ţara Moldovei să cunoască o nouă etapă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. Sub domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) au fost ridicate noi ctitorii, opere de mare importanţă artistică şi de o remarcabilă originalitate, cum ar fi Voroneţul şi Putna. În perioadele care au urmat a fost continuată tradiţia marelui voievod, atât în politic