Uniunea Europeana

Conform statement-ului Uniunii Europene, orice stat care îndeplinește criteriile de la Copenhaga poate să își depună cererea de aderare la Uniunea Europeană. Acceptarea se face în urma unor proceduri complexe, care includ verificarea îndeplinirii și respectării condițiilor de aderare. În esență este vorba despre o economie funcțională de piață, o democrație stabilă, stat de drept, precum și acceptarea legislației UE, inclusiv a celei referitoare la moneda euro. CRITERIILE DE ADERARE (CRITERIILE DE LA COPENHAGA) Tratatul privind Uniunea Europeană stabilește condițiile (articolul 49) și principiile [articolul 6 alineatul (1)] pe care trebuie să le îndeplinească orice țară care dorește să devină membră a Uniunii Europene (UE). În vederea aderării trebuie întrunite anumite criterii. Aceste criterii (cunoscute drept Criteriile de la Copenhaga) au fost stabilite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid în 1995. Acestea sunt: stabilitatea in

Țara Românească a existat ca stat în Europa între secolele XIV și secolul XIX timp de mai bine de 500 de ani, acest stat și-a încheiat existența la data de 24 ianuarie 1859 când s-a unit cu Moldova pentru a forma bazele României moderne. (pentru o harta a vechii Tari Romanesti si alte informatii succinte despre istoria acestei regiuni, vezi: Tara Romaneasca (Muntenia) – scurta istorie ) pentru alte informatii despre provincia Tara Romaneasca / Muntenia / Valahia si despre localitatile actuale din vechea provincie, vezi Muntenia in Portalul Regionis ) video - Domnitorii Țării Românești Audiobook - Neagu Djuvara - O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri - partea 1 și 2

Studiile de caz ale altor televiziuni publice din Europa (Public Service Media - PSM) arată că acestea se confruntă cu acelaşi gen de probleme şi sunt atacate pe aceleaşi subiecte: finanţarea publică (din sursă bugetară şi/sau din taxa radio - TV), dependenţa de factorul politic şi procesul greoi de modernizare. De asemenea, recesiunea economică a generat dificultăţi financiare pentru toate serviciile publice de televiziune europene. Această concluzie a reieşit la întâlnirea responsabililor de comunicare corporate a serviciilor de radio - TV europene, care a avut loc la sediul European Broadcasting Union (EBU) din Geneva, la sfârşitul lunii noiembrie 2011. ERT, televiziunea publică din Grecia, s-a confruntat, în 2011, cu o criză majoră, în contextul  crizei generale,  în urma căreia veniturile angajaţilor televiziunii publice au scăzut cu circa 60%. ERT este finanţată în proporţie de 82,2% din fonduri publice (direct de la guvern) şi deţinea o cotă totală de piaţă de

video - Parlamentul European - retrospectiva legislaturii 2009-2014 - cele mai importante legi și dezbateri La 7 iunie 2009, cetăţenii români au votat 33 deputaţi europeni din numărul total 736, cat cuprinde Parlamentul European in actuala legislatura. Europarlamentarii romani in 2013: Nota: cativa europarlamentari au renuntat la mandat in 2012, dupa ce au fost alesi in functii publice in Romania, in urma alegerilor pentru Parlamentul Romaniei (vezi in baza paginii lista europarlamentarilor romani rezultata initial din alegerile din 2009)  . Elena Oana ANTONESCU http://www.oanaantonescu.ro/ Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat)  . Elena BĂSESCU http://www.ebasescu.ro Grupul Partidului Popular European (Creştin Democrat)  . Sebastian Valentin BODU http://www.sebastianbodu.wordpress.com Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat)  . Victor BOŞTINARU http:/

Troika (truica, troica) este sania ruseasca cu trei cai injugati, dar termenul a fost preluat in geopolitica, unde a definit fie organisme de conducere policefala (s-au facut referiri la liderii comunisti), fie reuniuni internationale tripartite cu participarea Rusiei / URSS-ului. Termenul a fost larg uzitat in mass media internationala, astazi fiind utilizat pentru a defini orice reuniune politica tripartita sau orice organism de conducere ce implica trei coordonatori sau lideri (vezi cazul fortelor de pace din Kosovo sau comisiile OSCE).

Judetul Calarasi se afla in sudul Romaniei, pe Dunare, la granita cu Bulgaria, in Baragan (Campia Romana) Condiţiile extraordinare de habitat (apă, pădure, hrană) au făcut din teritoriul Judeţului Călăraşi unul din segmentele cele mai importante ale zonei Dunării de Jos pentru anumite epoci favorizând popularea acestor teritorii încă din paleoliticul superior -perioada  aurignacianului. Astfel în perioada neoliticului dezvoltat şi a eneoliticului în această regiune s-au dezvoltat mai multe civilizaţii printre cele mai evoluate din lume pentru mileniul V si IV I.H. Culturi materiale precum Hamagia, Boian sau Gumelniţa au cunoscut o dezvoltare excepţională pe aceste meleaguri. Civilizaţii preistorice ca Boian, Gumelniţa (neo-eneolitic), Cernavodă, Coslogeni (epoca bronzului) poartă toponime călăraşene. Urmele tracilor timpurii, în fapt purtătorii culturii Coslogeni au fost descoperite pâna pe ţărmurile Marii Egee. Primul conducător get de pe aceste meleaguri, al cărui nume istoria l-a re

 Comisia Europeană a lansat un amplu ciclu de consultări publice pe multe dintre temele care privesc viitorul comun și asptecte esențiale ale vieții de zi cu zi.

Urmele locuirii umane în judeţul Mureş datează din epoca neolitică, respectiv din perioada culturii Starčevo - Criş (6000 Î.Hr.). Din epoca bronzului cea mai semnificativă descoperire se leagă de dealul Wietenberg de lângă Sighişoara, care a devenit aşezare eponimă pentru această cultură. Sfârşitul epocii bronzului este marcat de descoperirile (mai ales funerare) culturii Noua, de origine nord-pontică. În cursul secolului VI Î.Hr. în Transilvania pătrund triburile Scitice menţionate şi de istoricul grec Herodot în lucrarea sa Istorii. Tot în acest context apare pentru prima dată numele râului Mureş sub forma de Maris. La sfârşitul secolului IV din câmpia Panonică pătrund triburile celtice şi de la începutul secolului II datează primele descoperiri atribuite dacilor. Una dintre cele mai importante fortificaţii dacice din regiune se afla pe acelaşi deal Wietenberg. Din secolul II d. Hr. zona Mureşului superior este integrată în provincia romană Dacia, pe cursul Mureşului şi a afluenţilor