Uniunea Europeana

Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile. Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general-umane europene. Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă). La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una d

EU: ACTIVITIES IN SOCIAL NETWORKS, STATISTICS BY COUNTRY AND REGIONS UE: ACTIVITĂȚI ÎN REȚELELE SOCIALE, STATISTICI PE ȚARĂ ȘI REGIUNI Persoane fizice - activități pe internet [ISOC_CI_AC_I__custom_6560047] - activitate în rețelele sociale După țară - cota de persoane care participă la rețelele sociale: crearea unui profil de utilizator, postarea de mesaje sau altă activitate pe Facebook, Twitter etc. Top 5 țări: Norvegia, Danemarca, Ungaria, Cipru, Malta Ultimele 5 țări: Franța, Germania, Italia, Slovacia, Croația Potrivit Eurostat, una dintre cele mai populare activități de pe internet este participarea la rețelele sociale, de exemplu, folosind Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok sau Twitter. Înclinația de a utiliza astfel de servicii este strâns legată de vârstă. O proporție mult mai mare de tineri folosesc rețelele sociale în mod regulat, iar tinerii sunt, de asemenea, mai susceptibili de a adopta noi aplicații/servicii, deoarece caută modalități alternative de schimb de text, s

1.000.000 - 100.000 î.Hr. (paleoliticul inferior)- Pe valea Dâmbovnicului au fost descoperite unelte apartinând "culturii de prund" (oldowaiana), dintre cele mai vechi din România, iar pe Valea Argesului, unelte apartinând "culturii abbevilliane". sec.II î.Hr. Este atestata asezarea geto-dacica de la Cetateni, la poalele mutelui Cetatuia. 106- 271 d.Hr. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia imperiala romana Dacia Felix. 193-211 Împaratul Septimius Severus construieste Limes Transalutanus, care strabatea judetul Arges în diagonala, de la nord-est spre sud -vest. Limesul era aparat de 13 castre, din care 7 pe teritoriul argesan ( Scarisoara-Rucar, Jidava, Purcareni, Albota, Sapata de Jos, Fâlfani, Urlueni). 245-247 Împaratul Filip Arabul abandoneaza sistemul de aparare de pe Limes Transalutanus în urma atacului carpilor ( daci liberi care au dat numele lor muntilor Carpati). sec. IV Împaratul Constantin cel Mare construieste "limes-ul"

 Piața comună EEA/SEE Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale pieței unice, care implică schimbul liber pentru produse industriale și servicii, precum și o uniune vamală. Alte state non-membre se adaugă, prin mai multe mecanisme, spațiului economic al Uniunii Europene. Spațiul Economic European / SEE (EEA – European Economic Area) adaugă la piața comună trei non-membri UE: Norvegia, Islanda și Lichtenstein. Prin acest acord, cei trei non-membri au acces la multe dintre dimensiunile pieței comune și, implicit, contribuie la bugetul UE sau finanțează programe proprii de convergență (cum sunt granturile norvegiene pentru dezvoltare culturală și coerență socială). În esență, SEE/EEA este un acord comercial ce acoperă aproape toate dimensiunile pieței comune. Totuși, uniunea vamală este limitată, țările non-UE putând avea propria politică vamală în raport cu alte țări non-UE. De asemenea, țările EEA nu au adoptat politicile comune din domeniul agriculturii și pescuitului,

Filnanda este cel mai nou membru NATO. Legăturile diplomatice între România și Finlanda au fost întotdeauna amicale și, din când în când, semnificative Finlanda şi-a declarat independenţa pe 6 decembrie 1917. Una din priorităţile noului stat a fost de a căuta recunoaştere internaţională. Primele ţări care au recunoscut Finlanda au fost Rusia (31 decembrie 1917), Suedia şi Franţa (4 ianuarie 1918). Pe 11 ianuarie 1918, P.E. Svinjufvud, şeful guvernului finlandez, a trimis o scrisoare consulului României la Helsinki prin care roagă guvernul României să recunoască suveranitatea Finlandei. Prima încercare a Finlandei a fost fără succes. Finlanda nu a primit nici un răspuns de la Bucureşti. Inţelegerile finale ale Primului Război Mondial au ţinut închise afacerile României cu Finlanda. In ciuda nerecunoaşterii de către România, Finlanda a decis să deschidă o ambasadă la Bucureşti în toamna anului 1919. Pe 6 aprilie 1920, guvernul finlandez l-a numit pe dl. Väinö Tanner ca prim r

În urma Războiului de Independenţă (1877-1878), stăpânirea otomană în Dobrogea a fost înlăturată, iar Tratatul de pace de la San Stefano (19 febr./3 mart. 1878) şi Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iun. - 1/13 iul. 1878) au consfinţit independenţa României şi drepturile acesteia asupra Dobrogei. Integrarea noii provincii s-a realizat treptat, fiind consfinţită din punct de vedere juridic de o serie de acte normative ce au reglementat cadrul administrativ (1880), problema proprietăţii (1882, 1884, 1892) şi drepturile politice ale noilor cetăţeni ai României (1909, 1909, 1910). Statul român s-a implicat în mod direct în dezvoltarea economică a Dobrogei. La sfârşitul sec. al XX-lea şi în primul deceniu al sec. XX, beneficiind de legile de încurajare a industriei autohtone, au luat fiinţă şi în nordul Dobrogei întreprinderi cu caracter de fabrică, încadrate de statistici în categoria de „industrie mare”. În legătură cu marile construcţii ridicate în judeţele Tulcea şi Constanţa s-

  Țările europene membre NATO în 2023 Toți membrii fondatori ai Uniunii Europene sunt membri NATO. De altfel, concepută imediat după al doilea război mondial, Uniunea Europeană a beneficiat de stabilitatea oferită de alianța nord-atlantică și de susținerea economică și de securitate oferită de Statele Unite. Ulterior, prin admiterea unor țări care au optat pentru neutralitate și a unora care nu îndeplineau criteriile de aderare la NATO, cel două organizații s-au distanțat treptat. Ascensiunea economică și militară a Chinei, după anul 2000, a făcut ca SUA să-și îndrepte atenția predominant către Pacific, iar rolul Atlanticului de Nord să se erodeze. Însă invazia Ucrainei de către ruși a reîntors atenția către spațiul european, iar NATO a fost consolidat prin eforturi comune ale statelor europene și ale SUA. Atacul ilegal și neprovocat al Rusiei în Ucraina, țară ale cărei frontiere și independență erau oficial recunoscute de Moscova, a făcut ca alte țări europene să conștientizeze vulner

video> Teodor Paleologu, fost ambasador in Danemarca, despre monarhiile europene de azi Monarhia daneză există de mai bine de 1000 de ani. Astfel, Regina Danemarcei, Margrethe a II-a, poate număra regi ca Gorm the Old (decedat în 958) şi Harald Bluetooth (decedat în 987) printre strămoşii ei. Danezii şi Regina lor Danezii sunt mândri de regina şi de monarhia lor regală. Regina Margrethe este foarte respectată pentru intelectul şi abilităţile sale artistice, ca de exemplu ilustrator, set designer pentru teatru şi artist textil. Împreună cu Prinţul Consort, Regina a tradus lucrări literare din limba franceză în daneză şi invers. Rolul Monarhiei Ca în multe alte monarhii, există şi în Danemarca discuţii privind rolul şi funcţia monarhiei, dar tonul general este mult mai liniştit decât cel din alte regate. Monarhia daneză este constituţională, ceea ce înseamnă că monarhul nu poate exercita acte politice în mod independent. Deşi monarhul semnează toate actele, acestea intră î

Un studiu realizat de compania de analiza GfK arata ca doar o pondere foarte mica a celor care au doua cartele pentru servicii de telefonie mobila folosesc un terminal mobil dual-SIM in Romania. Astfel, studiul realizat pe un esantion de 1.082 de repondenti releva ca 20% dintre utilizatorii de telefonie mobila au doua sau mai multe cartele SIM pe care le folosesc in gener...continuare...(Articol din sectiunea IT & Comunicatii) via newz.ro : Toate stirile.

Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc). În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorit

 pentru o prezentare cuprinzătoare, vezi articolul  Cele 6 fațete ale UE: de la piața comună la Schengen în revista CULTURA Deși a început ca o simplă piață comună, sectorială, dedicată oțelului și cărbunelui, Uniunea Europeană a evoluat de la crearea sa, în 1952. În prezent, este o uniune politică și economică, convergentă legislativ, cu politici sectoriale și financiare comune. Uniunea are un buget propriu din care finanțează programe regionale și sectoriale pentru a asigura o dezvoltare coerentă și sustenabilă și pentru a estompa decalajele existente. Statele membre UE sunt parte a unei piețe comune construită pe patru principii: libera circulație a bunurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului. Uniunea are un executiv propriu – Comisia Europeană – și un Parlament ale cărui acte trebuie confirmate în parlamentele naționale ale țărilor membre. Uniunea Europeană – statele membre și extinderea Tratatele de la Roma și Lisabona au dus la creșterea componentei politice, în completar

  Ca și UE, Spațiul Schengen include 27 de state. Doar că nu aceleași. Fără a fi membri UE, țările EFTA (Elveția, Norvegia, Islanda și Liechtenstein) fac parte din Schengen. La fel, Elveția. În schimb, România, Bulgaria, Cipru și Irlanda, membri UE, nu fac parte. Irlanda a ales să nu participe la acest pact pentru a putea păstra relații de viză comună cu Marea Britanie. România, Bulgaria și Cipru sunt în proces de aderare. Ele trebuie să respecte criterii tehnice precum frontierele europene, regimul de vize, cooperare polițienească și protecția datelor personale. Nominal, atât România, cât și Bulgaria îndeplinesc criteriile tehnice, dar implementarea de facto a unora dintre acestea sunt contestate de alți membri ai spațiului Schengen. De exemplu, controlul vamal la frontierele externe este considerat ca fiind ineficient și având potențialul de a expune UE la creșterea contrabandei, traficului de droguri și de persoane. De asemenea, corupția din sistemele politice și polițienești implic

În jurul anului 1320, dezvoltarea societăţii locale, coroborată cu factori externi – slăbirea puterii statului bulgar  - permite apariţia, în părţile Cavarnei, a unui stat independent, în fruntea căruia se află, pe la mijlocul sec. XIV, Balica, cel care  intervine în 1346 în conflictele interne din Imperiu între Ioan al V-lea Paleologul şi Ioan al VI-lea Cantacuzino. În acest context se distinge Dobrotici, conducătorul trupelor trimise de Balica, care obţine rangul de strateg şi devine apoi despot al statului dobrogean, supus Bizanţului. Acesta va juca un rol politic important în zonă, care, ajungând în conflict cu autoritatea bizantină dar şi cu cruciaţii conduşi de Amedeo de Savoia, reuşeşte să obţină autonomia politică a statului său. În timpul lui Dobrotici încep şi primele conflicte cu turcii. Acestuia îi urmează la tron, în 1386, fiul său, Ivanco. În 1388,  în contextul unei expediţii turceşti împotriva lui Ivanco, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti, intervine şi aduce ţar