Postări

Se afișează postări cu eticheta transilvania

Repere istorice jud. Alba (Romania)

Imagine
repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii; din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta; din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburn

Voevodatul lui Gelu (istoria judetului Bistrita-Nasaud)

Imagine
Datorită aşezării geografice favorabile, calitatăţii solului, pădurilor bogate şi minereurilor, meleagurile judeţului Bistriţa-Năsădud au fost populate încă din cele mai vechi timpuri. Vestigiile arheologice din neolitic, din epocile dacică, daco romană şi romană descoperite pe teritoriul întregului judeţ, constituie mărturii ale perenităţii şi ale continuităţii poporului român pe aceste locuri. De asemenea, documentele din sec. XIII-XV atestă existenţa voievodatului lui Gelu, formaţiune statală ce cuprindea o bună parte din teritoriul actual al judeţului (Salva, Mocod, Maieru, Rebra, etc). În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Datorită acestui fapt Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu. Datorit

Orasul Tarnaveni (Istoria locala)

Imagine
situat in Transilvania, in judetul Mures Tîrnaveniul fiinta în Evul Mediu ca sat apartinator de Cetatea de Balta stapânita si de Stefan cel Mare, apoi de Petru Rares. Desi atestarea documentara s-a petrecut la 1278, localitatea a cunoscut o dezvoltare de tip urban abia la începutul secolului XX, favorizata de începerea forarilor pentru gaz metan, rentabila materie prima pentru industrie.

Zona orasului Targu Mures in perioada Regatului Maghiar (Istoria Transilvaniei)

Imagine
Apariţia Regatului Maghiar medieval a avut consecinţe şi în organizarea politico-administrativă a Transilvaniei, implicit şi a zonei suprapuse de actualul judeţ. În evul mediu teritoriul judeţului actual a fost suprapus în mare parte de Scaunul Secuiesc Mureş, restul fiind zone ce aparţineau comitatelor Turda şi Târnava precum şi scaunului săsesc Sighişoara. Evoluţia habitatului în evul mediu timpuriu poate fi reconstituită doar cu ajutorul datelor arheologice, semnificative în această privinţă fiind săpăturile sistematice de la Moreşti-Sântioana de Mureş (fortificaţie - aşezare - edificiu de cult). Numărul şi distribuţia localităţilor se poate estima cu ajutorul dijmelor papale de la începutul secolului al XIV-lea, în care figurează deja majoritatea aşezărilor existente şi astăzi. Pe teritoriul judeţului Mureş se afla reşedinţa comitelui secuiesc în cetatea Gurghiului care era cel mai important demnitar regal după voievod în Transilvania. Erau importante şi centrele comerciale şi meşt

Zona Targu Mures in timpul Imperiului habsburgic (Istoria Transilvaniei)

Imagine
Secolele XVIII şi XIX au marcat o perioadă de linişte şi prosperitate sub dominaţia Habsburgilor. Mai multe personalităţi ale iluminismului ardelean au activat la Târgu Mureş. Printre cele mai importante îi amintim pe Petru Maior - istoric, filolog, membru fondator al Şcolii Ardelene şi protopop greco-catolic în localitatea Reghin, pe scriitorul Aranka György - fondatorul Societăţii de limba maghiară şi pe istoricul Georg Daniel Teutsch - episcop Lutheran, reprezentantul mişcării naţionale săseşti, fondator al primului gimnaziu săsesc din Sighişoara şi totodată al primei reviste ştiinţifice germane din Transilvania Verein für Siebenbürgische Landeskunde. Cel mai de seamă personaj târgumureşean din această perioadă a fost întemeietorul bibliotecii Teleki, Teleki Sámuel, care printre altele era şi cancelarul Transilvaniei. El a sprijinit modernizarea educaţiei publice şi a fost sponsorul generos a vieţii culturale transilvane pe perioada vieţii sale. Biblioteca Teleki este cea mai import

Articole recente