Uniunea Europeana

Judeţul Vrancea este atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 (document descoperit de Constantin C. Giurescu) în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam . Voievodul Apor a aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „ au ieşit pe drumul Vrancei ” („ per viam Varancha ”). Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „ Pământul cu păduri bogate ” sau „ Pământul Negru ”. Prin cele câteva sute de variante ale baladei „Mioriţa” regăsite în creaţia populară vrânceană, una dintre acestea fiind culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia „Poezii populare”, Vrancea poate fi considerată leagănu

Epoca Vikingă marchează sfârşitul perioadei preistorice din Norvegia. Nu există surse scrise despre acele timpuri, astfel încât toate informaţiile de care dispunem se bazează în mare parte pe descoperirile arheologice. Saga fac şi ele, într-o oarecare măsură, lumină asupra perioadei respective. Chiar dacă au fost scrise mai târziu, aceste poeme epice se bazează pe poveştile transmise oral de la o generaţie la alta. Luate ca un întreg, saga arată, fără nici o îndoială, că Epoca Vikingă a fost cea mai bogată dintre perioadele preistorice din Nord. video: Adevărata viață a vikingilor: Ragnar și alți eroi din legende și din filme Mulţi cercetători consideră jaful comis în 793 asupra mănăstirii Lindisfarne, situată pe coasta nord-estică a Angliei, ca fiind începutul Epocii Vikinge. În unele părţi din Vestul şi Sud-vestul Europei, vikingii sunt priviţi şi astăzi ca nişte tâlhari plini de cruzime care îşi terorizau victimele şi treceau aşezările prin foc şi sabie. Acest lucru este doar parţia

În a doua jumătate a sec. VI au loc mai multe invazii ale kutrigurilor, slavilor şi avarilor, fapt ce va duce, în final, la căderea limes-ului dunărean şi la părăsirea Dobrogei de către autorităţile romano-bizantine. Acestora le urmează bulgarii care, în 679, sub conducerea lui Asparuch trec Dunărea şi ocupă zona de răsărit a actualului stat Bulgaria, stabilindu-şi reşedinţa la Pliska. Ultimele dovezi ale unei locuiri „organizate” în localităţile Dobrogei romano-bizantine sunt monedele emise în primul deceniu al domniei lui Heraclius (610-641 p.Chr). Numai anumite aşezări, printre care amintim Lykostomion, unde îşi avea sediul comandamentul flotei bizantine de pe ţărmul vestic al Mării Negre, au continuat să fie sub controlul efectiv al Imperiului Bizantin în anumite etape ale perioadei cuprinsă între secolele VII-X. Slăbirea Ţaratului bulgar după moartea lui Simeon şi politica fermă a împăraţilor Nicephor II Phocas, Ioan I Tzimiskes şi Vasile al II-lea au făcut posibilă distrugerea ac

  Nucleul tare al Uniunii Europene este reprezentat de zona Euro. Adoptarea unei monede unice, în 1999, a devenit esențială în funcționarea pieței comune și în implementarea politicilor financiare. Totuși, nu toate statele UE au trecut la noua monedă. Danemarca a ales să își păstreze moneda proprie. La fel a făcut și Marea Britanie, în perioada în care a fost membră a uniunii. De asemenea, Suedia a ales, printr-un referendum, să nu adopte moneda europeană, dar discuțiile nu s-au încheiat definitiv. Alte state nu îndeplinesc criteriile de convergență, foarte stricte, care reglementează inflația, datoria publică, emisiunile monetare și elemente esențiale ale politicii financiare. Din aceste motive, multe dintre statele foste comuniste nu au putut sau nu au dorit să abandoneze vechile monede. Dintre țările din Est, doar Slovacia, Slovenia și Croația au făcut trecerea la Euro. În 2025, li se va adăuga Bulgaria, care îndeplinește deja mai toate criteriile. De asemenea, moneda sa, Leva, este