Uniunea Europeana

Evul Mediu târziu a fost o perioadă în care în Norvegia a avut loc un important declin economic. Populaţia fusese decimată de ciumă şi de alte epidemii în secolul al XIV-lea. Numeroase ferme din zonele izolate erau pustii, iar veniturile s-au diminuat. Unii istorici susţin că înrăutăţirea climei şi puterea pe care o deţinea Liga Hanseatică asupra economiei norvegiene au fost cauzele acestei tendinţe descrescătoare. Alţii consideră că sărăcirea constantă a solului a contribuit la deteriorarea situaţiei economice. Depresia economică a avut şi ramificaţii politice. Danemarca a devenit treptat cea mai importantă dintre ţările nordice. Nobilii danezi şi germani erau numiţi în cele mai înalte funcţii administrative. Pământurile şi reşedinţele episcopale au trecut în mâinile unor străini. Nobilimea norvegiană s-a micşorat treptat. Capacitatea poporului norvegian de auto-afirmare a fost subminată încetul cu încetul. Din 1450, uniunea cu Danemarca a fost instituită printr-un trata

Din paleolitic se constată şi în această parte a ţării frecvente aşezări omeneşti. Astfel, urme de locuire din această epocă au fost semnalate pe teritoriul judeţului în localităţile Mitoc, Bodeasa, Ghireni, Pogorăşti, Ripiceni, Botoşani, Ştefăneşti, Miorcani ş.a. Aşezările omeneşti s-au înmulţit iar urmele locuitorilor au devenit mai numeroase şi mai variate în neolitic, reprezentate arheologic şi în descoperirile făcute pe teritoriul judeţului, în localitatea Cucuteni: specifice culturii de Cucuteni sunt vasele de ceramică şi pământ ars, pictate în două sau trei culori, de un înalt nivel artistic. Din epoca bronzului s-au descoperit pluguri, seceri cu butoane, săbii, vârfuri de lance din bronz la Ilişeni – Santa Mare (un adevărat depozit de bronzuri). Descoperiri din aceeaşi epocă a bronzului s-au mai făcut în localităţile Truşeşti, Corlăteni, Albeşti, Cătămărăşti, Darabani etc. Descoperirile arheologice au demonstrat continuitatea vieţuirii pe acest teritoriu, în epoca fierului, în

video: viața economică în Antichitate Mileniul al VII-lea î. Ch. Începe folosirea aurului şi a cuprului nativ, precum şi a fierului meteoritic a căror prelucrare se făcea prin ciocănire la rece. Mileniul al IV-lea î. Ch. Se cunoaşte în India, Egipt, Asia Mică procesul de reducere a minereurilor de cupru şi plumb. 3500 î. Ch. Se cunoştea procedeul obţinerii temperaturilor de 1000-1200 0 C, se putea obţine bronzul din topirea minereurilor de cupru şi staniu (în Mesopotamia, Sumer, apoi în Egipt). Mileniul al III-lea î. Ch. Se producea fier spongios în Egipt şi Mesopotamia prin reducerea minereului la 800 0 C. Mileniul III-I î. Ch. Practicarea metalurgiei pe teritoriul patriei noastre este atestată de săpăturile arheologice 2800-1900 î.Ch. - cuprul 1900-1700 î.Ch. - bronzul 1150 î.Ch. - fierul Arme şi podoabe de fier s-au găsit încă din secolele XII-XI î.Ch. dar provenite d

In urma Tratatului de la Adrianopol din 1829, Braila a revenit la tara, cunoscand in perioada urmatoare o reala inflorire, datorat si statutului de porto franco mentinut pana la sfarsitul secolului 19.  Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progress economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primele decenii ale secolului al XX-lea. Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Brail ape Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina ele