Uniunea Europeana

video: Cum să obții un training sau un internship la BEI în Luxembourg BEI a fost creata in urma Tratatului de la Roma acorda finantari pe termen lung in favoarea investitiilor viabile; asigura fonduri pentru investitii in diferite regiuni ale Uniunii, in special cele mai putin dezvoltate, prin imprumutul, in special pe pietele de capital, a unor fonduri pe care apoi le reorienteaza, in conditii optime, catre finantarea unor investitii conforme cu obiectivele Uniunii Europene Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale Băncii Europene de Investiții (BEI). Scopul său este: să consolideze potențialul UE în materie de locuri de muncă și creștere economică să sprijine acțiunile menite să atenueze efectele schimbărilor climatice să promoveze politicile UE în afara Uniunii. Anul înființării: 1958  Sediu: Luxemburg (sediul initial a fost in Brussels. In 1968 s-a mutat in Luxembourg) Ce face BEI Banca contractează împrumuturi de pe piețele de capital și acordă finanțări în condiț

Istoria Balcicului (a reședinței regale și a „școlii de pictură”) 1913 - 1940 * oct. 1912 - mai 1913: - Primul razboi balcanic (Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru impotriva Turciei). Romania cere rectificarea granitei cu Bulgaria; primeste Silistra. iun. - aug. 1913 : - Al doilea război balcanic (Grecia, Serbia, Muntenegru, Romania si Turcia impotriva Bulgariei). Prin Tratatul de pace de la Bucuresti, Cadrilaterul intra in componenta Romaniei, care devine una dintre puterile Europei de Sud-Est. Iser, Theodorescu Sion, Bunescu sint mobilizati in timpul verii pentru campania din Balcani. Ressu se inscrie voluntar. - Alexandru Satmari descopera Balcicul. - Petrascu picteaza la Turtucaia. - Steriadi expune la „Tinerimea Artistica" Geamie din Cernavoda; participa la Expozitia de arta de la Munchen cu Hamali in portul Braila si Vedere din portul Braila, lucrari pentru care obtine medalia de aur clasa a II-a. 1914 - Izbucneste primul razboi mondial. Consiliul de Coroana hotaraste neu

Stema de stat a Tarii Românesti este cunoscuta pentru prima data la sfârsitul secolului al XIV-lea pe un document emis la 20 ianuarie 1368 de domnitorul Vladislav I(Vlaicu Voda) si consista dintr-o pasare heraldica (vultur) cu capul conturnat, având la dreapta o cruce si la stânga o stea si o luna, crai-nou, totul înscris într-un scut de tip francez vechi; piesa sigilara fiind destul de deteriorata, amanuntele heraldice se pot determina abia pe o pecete absolut asemanatoare din 1390. Fara nici o îndoiala aceasta stema este mai veche decât prima ei atestare, datând cel putin din vremea domniei lui Basarab I, primul domnitor al Tarii Românesti. Este logic sa se presupuna ca acel anonim "Rex Valachorum" de la sfârsitul secolului al XIII-lea, al carui stema personala - scut cu primul câmp fasciat în rosu si aur - apare reprodus în……înaintas al Basarabilor, al caror armorial familial este identic a avut si o stema a formatiunii statale pe care o conducea si ca aceasta avea aceleas

repere si relicve din epoca paleolitica (Sohodol); din neolitic: Cultura Cris (Alba Iulia) si Cultura Petresti (Pianu de Jos, Rahau, Limba, Mihalt, Noslac, Daia Romana si Ghirbom); Cultura Cotofeni – faza de tranzitie de la neolitic la epoca bronzului: Cetate, Cilnic, Capud, Sebes, Livezile, Straja, Pianu de Jos, Pianu de Sus, Blandiana, Piatra Craivii; epoca bronzului: Alba Iulia, Cetea, Ighiel, Rimet, Talna, Bucium, Ceru Bacainti, Rosia de Secas, etc., epoca fierului: Biia, Blaj, Alba Iulia, Sebes, Craciunelu de Jos, etc., alaturi de tracii autohtoni, fiind prezenti pe teritoriul judetului si scitii si apoi celtii; din perioada primului stat centralizat si independent din vremea lui Burebista si apoi Decebal, amintim; cetatile fortificate dacice de la Capilna, Piatra Craivii, Cugir si Cetatea de Balta; din perioada cureririi romane, importantele centre de la Apulum (Alba Iulia), Apulon (Piatra Craivii) cu colonia Aurelia Apulensis si colonia Nova Apulensis, Ampelum (Zlatna), Alburn

Cele mai vechi marturii ale prezentei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe vaile raurilor Arges, Dambovita, Mozacu, Neajlov si Cotmeana, dateaza din paleoliticul inferior. Vestigii geto-dacice au fost descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Titesti, Cepari si Cetatuia (secolul al III-lea i.Ch.). Ocupatia romana este reprezentata prin castrele de la Urlueni, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Rucar si Jidava. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia Dacia Felix, intre anii 106-271 d.Hr. In jurul anilor 1215 a fost infiintat orasul Campulung-Muscel, iar in 1310, la Curtea de Arges isi stabileste resedinta voievodul Basarab I, sub conducerea caruia au fost unite teritoriile de la nord de Carpati. Confirmarea apartenentei populatiei acestei formatiuni statale la familia crestin-ortodoxa a venit in luna mai 1359, cand Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Tarii Romanesti, al carei sediu se afla la Curtea de Arges Dupa anul 1400, din necesitati strategice,

Prima consemnare documentară a prezenţei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României este din anul 1264 când, în urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostaşi conduşi de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a aşezat în Dobrogea. Aceştia erau trimişi de împăratul bizantin Mihail Paleologul pentru a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Aşezarea dobrogeană a fost numită de turcii pre-otomani Babadag, ceea ce înseamnă „Tatăl munţilor”. Mulţi ani, localitatea a fost o garnizoană militară dar şi un centru cultural important. Un nou val de etnici turci soseşte după cucerirea oraşului Varna în 1484, dar şi în anii următori, odată cu sporirea relaţiilor economice dintre Ţara Românească şi Imperiul Otoman. Cea mai impresionantă figură din zona Dobrogei a fost liderul spiritual Sari Saltuk Dede care a avut o atât de mare influenţă asupra etnicilor turci încât la 1641, când Petru Bogdan Bagsik vizitează Babadagul, menţionează

Preistoria: Pana la jumatatea mileniului I i.Hr. Descoperirile arheologice atesta existenta unor comunitati (civilizatii) preistorice; din aceasta perioada dateaza "Ganditorul" si perechea sa feminina (Cernavoda, jud. Constanta), opera de arta reprezentativa pentru preistoria europeana; in epoca bronzului se individualizeaza triburile indoeuropene ale tracilor. Antichitatea: Jumatatea secolului al VII-lea i.Hr Intemeierea coloniilor grecesti pe litoralul dobrogean al Marii Negre: Histria (azi Istria, jud. Constanta), Tomis (azi Constanta), Callatis (azi Mangalia, jud. Constanta) 514 i.Hr Herodot ii mentioneaza pentru prima data pe getii dobrogeni, ramura a tracilor nordici; din acest moment, mentiunile documentare referitoare la geto-dacii din spatiul carpato-dunarean se inmultesc. Circa 82 - 44 i.Hr In timpul lui Burebista se produce o actiune de unificare a geto-dacilor, majoritatea triburilor intrand sub ascultarea acestuia. 86-106 d.Hr. Domneste regele D