Dosar: Criminalitatea infantila in Europa

“Tineri duri si în dificultate” se intituleaza ancheta declansata de Rana Dogar în revista “Newseek” despre violenta în rîndul minorilor din Europa, ce debuteaza cu punctul de vedere potrivit caruia violenta în rîndul minorilor nu este o inventie americana, multi copii din Europa sînt implicati în fenomenul delincventei. Sa vedem primele reactii europene vizavi de cele petrecute în 24 martie 1998 într-o scoala din statul Arkansas. Autorii, doi minori, de 13 si 11 ani, au ucis deliberat, folosind arme de foc, patru scolarite si o profesoara, ranid alte zece, din totalul celor aflate în curtea unei scoli din Jonsboro.

Ron Taylor, directorul scolii din Dunblane, Scotia, unde 16 copii si profesoara lor au fost ucisi în urma cu doi ani, si-a exprimat tristetea si consternarea. In acelasi timp germanii si francezii au fost socati de stirea potrivit careia presupusii criminali au deprins mînuirea armelor de foc de la tatal lor, la vîrsta de 7 ani.

Dar, în general, reactia europenilor a fost de groaza vizavi de ceea ce ei numesc unul dintre cosmarurile tipic americane Ð cel al violentei criminale. Dar, violenta în rîndul minorilor nu mai este în prezent doar tipic americana. In timp ce infractionalitatea comisa de minori, inclusiv cea marunta, cum ar fi furtul din magazine, vandalismul, a ramas în parametri constanti, violentele comise de minori sînt în crestere.

In Franta, minorii comit acum aproape jumatate din totalul tîlhariilor.

In Anglia, anchetele si dezbaterile publice careau urmat, în 1993, uciderii lui Jamie Bulger, un baietel de 2 ani rapit dintr-un Supermarket, în timp ce se afla la cumparaturi cu mama sa, de doi copii de 10 ani, n-au împiedicat varsarile de sînge ulterioare. In decembrie trecut, membrii unei bande minori din nordul Londrei au ajuns la închisoare pentru participarea lor la o oribila orgie, incluzînd o sugrumare, înjunghierea mortala a unui profesor si rapirea de catre banda a unui turist austriac.

In Germania unde violenta grupurilor neonaziste de skinheads a mai scazut fata de începutul anilor ‘90, 80% din populatie mai crede înca faptul ca tinerii sînt mai violenti ca niciodata.

Fenomenul european înca nu a atins cotele americane, unde arestarile în rîndul minorilor au ajuns la cifra anuala de doua milioane. In majoritatea tarilor europene, aceeasi cifra a arestarilor se mentine la zeci de mii. Dar, dincolo de realitatea statisticilor, schimbarea genului de infractiuni comise de minori este cea aflata la originea nelinistii analistilor europeni.

Un raport întocmit de dr Christian Pfeiffer, de la Institutul de Cercetari Criminologice din Saxonia de Jos, scoate la iveala faptul ca infractiunile cu violenta comise de minori au crescut cu minimum 50% de la mijlocul anilor ‘80 pîna la mijlocul anilor ‘90, în Anlia si ´ara Galilor, Suedia, Germania, Olanda, Austria, Danemarca, Elvetia, Franta, Italia si Polonia. Majoritatea acestor tari au aplicat clementa pedepselor traditionale aplicate tinerilor infractori. Unii oficiali germani doresc o scadere a limitei de vîrsta pentru raspunderea penala a minorilor fata de infractiunile grave comise, de la 14 la 12 ani.

Franta a instituit restrictii de circulatie în anumite zone.

In Spania cresterea infractionalatii a fost legata de comertul înfloritor cu droguri. Aproape 90% din tinerii acuzati de delicte ca furturi sau jafuri bancare sînt consumatori de droguri. In Italia, tinerii imigranti din fosta Iugoslavie care nu-si gasesc de munca se constituie cel mai rapid în grupuri criminale. Shay Bilchek, seful Oficiului de Justitie si Delincventa Juvenila din cadrul Departamentului american al Justitiei, rezuma astfel problema: “Copiii sînt partea cea mai maleabila a societatii. In raport cu adultii, reactioneaza mai rau în circumstante vitrege”.

Poate asta sa explice epidemia de violenta scolara care a atins Franta. In ianuarie trecut, un tînar de 20 de ani a fost înjunghiat mortal în timp ce-si lua fratele de la liceul Touman-en-Brie, în apropiere de Paris. Minorul de 15 ani care a fost acuzat, ulterior s-a predat singur si asteapta sa fie judecat. La cîteva zile, un grup de patru tineri (între care doi minori) a fost implicat într-un schimb de focuri declansate într-un liceu din Tours. Nimeni nu a fost ranit dar daunele au fost majore. In total peste 1 000 acte deviolenta au fost comise în scolile din Franta, în 1997.

Violenta în rîndul tinerilor din Franta nu se limiteaza doar la cea din scoli. Acte de violenta se comit în autobuze sau trenuri, incluzînd vandalismul si atacul asupra conducatorilor auto, care au crescta la nord de Paris, abordarea dura a fost importanta parte a programului comunitar de prevenire a criminalitatii. Un an si jumatate în urma, bandele de tineri care vindeau droguri controlau strazile. Oamenii se temeau sa iasa din casa noaptea si comertul scazuse. Uciderea unui baiat de 15 ani, pare-se de un altul de aceeasi vîrsta, a pus comunitatea pe jar.

Primarul Michel Beaumale a procurat bani pentru programele de prevenire a infractionalitatii. Politia a început sa-i “curete” pe vînzatorii de droguri.ntreaga Europa...

Unele oficialitati europene însarcinate cu aplicarea legii iau în considerare “strategiile americane, cum ar fi sanctionarea severa a tuturor delictelor comise de tineri chiar si a celor minore. In Stains, o suburbie muncitoreasca, situaa Justitia locala a urgentat procesele în care erau judecati tineri si a crescut pedepsele. Grupuri comunitare si scoli au cerut familiilor si elevilor sa raporteze toate infractiunile. In doi ani, rata criminalitatii a scazut la 12 procente.

Programul din juvenile în America. Dar adevarul este ca în timp ce legislatia stipula o scadere a vîrstei raspunderii penale, concomitent au crescut si sumele alocate programelor de prevenire. In ultimii patru ani, guvernul SUA a înfiintat aproape 50 000 programe comunitare de preventie si a oferit 20 milioane dolari lui “Big Brothers/Big Sisters”, un grup care sponsorizeaza sporturile si activitatile recreative pentru scolari, într-un moment cînd delincventa juvenila tindea sa ia amploare.

Pastrînd echilibrul, Europa cauta noi forme de prevenire a infractionalitatii. Construirea de închisori noi si trimiterea dupa gratii a tinerilor la proportiile americane nu par sa convina celor mai multi dintre europeni. Dar nici modelul german “terapii de vacanta”, în care tinerii delincventi primesc o calatorie platita din banii contribuabililor în insulele Canare nu este mai corect. Incet-încet, tarile îsi croiesc solutii care sa se potriveasca propriilor probleme. In Italia, oficialitatile guvernamentale lucreaza la înasprirea legilor privind imigratia, chiar daca finanteaza programe ca “Programul toate culorile”, care vor deschide noi centre de instruire, potrivit aptitudinilor fiecaruia, fie ei italieni sau straini. In Spania, organizatii ca “Asociatia de sprijin a lui Moratalaz” din Madrid desfasoara programe recreative dupa orele de curs si instruire, potrivit aptitudinilor, pentru tinerii dependenti de droguri.

In Anglia, secretarul de stat Jack Straw a introdus programe-pilot pentru minorii sub zece ani intrati în vizorul politiei si monitorizarea computerizata a infractorilor minori recidivisti.

Straw, care a obtinut simpatia publica pentru umilinta si modestia aratate în momentul cînd fiul sau în vîrsta de 17 ani a fost prins vînzînd droguri în decembrie trecut, doreste ca parintii sa aiba partea lor de responsabilitate. El îi vizeaza drept principali responsabili în fata legii de comportamentul propriilor copii. “S-a tot vorbit de drepturile copiilor”, a declarat recent Straw. “Cel mai important drept pe care îl au copii este sa fie copii si sa aiba pe cineva care sa-si asume raspunderea pentru cresterea lor”.

Oficiali din Radom, un oras industrial diin Polonia, sînt de acord. Din octombrie, toti cei sub 18 ani au luat cunostinta, în scris Ð ei si parintii lor Ð ca vor fi integati de politie daca vor fi gasiti umblînd pe strada noaptea, între orele 23.00 si 5.00.

Programul a fost lansat dupa o serie de crime comise de minori, una din ele implicînd un baiat de 16 ani care a zdrobit capul unui barbat de vîrsta medie cu o bîta de baseball. Autoritatile din Radom accentueaza ca aceasta nu este o restrictie de circulatie, ceea ce ar constitui o ilegalitate potrivit legislatiei actuale. Dar efectul practic e clar: putini minori ies pe strada acum. Dieta poloneza cîntareste daca ar trebui sa gireze asemenea initiative. Dar alte orase poloneze intentioneaza sa urmeze exemplul Radomului. “Intrebarea este daca doriti ca patrula de politite sa se opreasca cînd vede un pusti de 12 ani pe strada la ora 2.00 noaptea”, spune puratorul de cuvînt al politiei nationale, Pawel Biedziak, “sau preferati sa treaca mai departe?”

In Radom si în multe alte colturi din Europa, nu mai exista nici o îndoiala în privinta raspunsului.

 --un dosar publicat in revista Privirea--


Epilogul acestui material a fost dat de valul de violente din suburbiile Parisului (2009) si revolta anarhista din Londra (2011)

Comentarii

EurActiv

European Union : a NewsXS service feed