Istoria primelor capitale ale Valahiei (Campulung - Curtea de Arges)

Cele mai vechi marturii ale prezentei umane pe aceste meleaguri, descoperite pe vaile raurilor Arges, Dambovita, Mozacu, Neajlov si Cotmeana, dateaza din paleoliticul inferior.
Vestigii geto-dacice au fost descoperite la Curtea de Arges, Tigveni, Titesti, Cepari si Cetatuia (secolul al III-lea i.Ch.). Ocupatia romana este reprezentata prin castrele de la Urlueni, Sapata de Jos, Albota, Purcareni, Rucar si Jidava. Teritoriul judetului Arges a facut parte din provincia Dacia Felix, intre anii 106-271 d.Hr.
In jurul anilor 1215 a fost infiintat orasul Campulung-Muscel, iar in 1310, la Curtea de Arges isi stabileste resedinta voievodul Basarab I, sub conducerea caruia au fost unite teritoriile de la nord de Carpati.
Confirmarea apartenentei populatiei acestei formatiuni statale la familia crestin-ortodoxa a venit in luna mai 1359, cand Patriarhia din Constantinopol a recunoscut Mitropolia Tarii Romanesti, al carei sediu se afla la Curtea de Arges
Dupa anul 1400, din necesitati strategice, capitala Tarii Romanesti a fost mutata de la Curtea de Arges la Targoviste. Fosta capitala si-a pastrat si in secolele urmatoare importanta si maretia, mai ales in timpul domniei voievodului filozof Neagoe Basarab, cel care in 1517 a finalizat construirea unei impresionante manastirii, monument arhitectonic de exceptie.

vezi informatii relevante despre Judetul Arges

Numerosi domnitori romani, viteji si intelepti, si-au legat numele de plaiurile argesene. Intre acestia se numara Mihai Viteazul, care a realizat prima unire a celor trei tari romanesti (Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca), Matei Basarab (1632-1654), care a reconstruit Curtea Domneasca din Campulung si Constantin Brancoveanu (1683-1714), care si-a stabilit resedinta de vara in orasul Pitesti, unde a construit o curte domneasca impresionanta.

Argesenii s-au remarcat si printr-o implicare activa in evenimentele social-politice din secolul al XIX-lea: in 1821, populatia a sprijinit activ revolutia condusa de Tudor Vladimirescu; in timpul Revolutiei de la 1848 s-a remarcat contributia membrilor familiilor Golescu si Bratianu, originare din Arges. Acestia au militat activ pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane de la 1859, act istoric care a pus bazele Romaniei moderne.
Principal exponent al familiei Bratianu, Ion C. Bratianu, a contribuit la realizarea dezideratului de veacuri al poporului roman - independenta, pentru care mii de argeseni si-au jertfit viata pe campurile de lupta din Bulgaria in anii 1877-1878.
In timpul primului razboi mondial, in muntii Argesului s-au dat lupte puternice pentru apararea tarii, in localitatile Rucar, Dragoslavele, Valea Mare-Pravat si Mateias (unde se afla si Mausoleul eroilor cazuti la datorie).
In cel de-al doilea razboi mondial, mii de argeseni au cazut in luptele de la Cotul Donului, din Crimeea (Rusia), in Transilvania, Ungaria, Cehia si Austria.
In decembrie 1989, argesenii au participat activ la rasturnarea regimului comunist si la instalarea noilor structuri democratice.


sursa: CJ Arges