State azi dispărute: Regatul Pamplona (Navarra)

Regatul Pamplonei/Navarrei a fost un stat important de la sfârșitul mileniului 1, în zona Pirineilor, apărând ca stat de marcă între Franța și spania musulmană. Treptat, regatul Navarrei și-a pierdut influența și a intrat în jocurile de putere dintre Paris și Madrid. În cele din urmă, a fost împărțit între Franța și Spania. Regiunea a fost afectată și de războaiele religioase dintre catolici și hughenoți, regii Navarrei susținând partida protestantă. Însă, atunci când Henric al IV-lea, rege al Navarrei, a devenit rege al Franței și a întemeiat dinastia de Bourbon, a adoptat o politică ce a favorizat catolicismul și a consfințit rămânerea Franței în tabăra papală.

Creștinismul emergent a venit după ce vizigoții, musulmanii și Carolingienii dominasera zona populatiei basce, de la granita de astazi dintre Spania si Franta. Crestinismul a prins rădăcini în a doua jumătate a secolului al 9-lea, în timpul stapanirii vizigote și, la fel ca în Aragon și Asturias, a intrat in opoziție cu Islamul din Peninsula Iberica. În secolul al 10-lea dinastia Jimena a devenit bastion al acestei mișcări social-politice, iar acest lucru a dus la constituirea Regatului Pamplona. Regatul a fost numit astfel până două secole mai târziu, în 1164, când a luat numele de Regatul Navarrei. Schimbarea numelui a încercat să sublinieze suveranitatea tuturor Navarra și castigarea independentei fata de coroana de Castilia, careia, la un moment dat, monarhii din Navarra i-au adus omagiu.

În Pamplona medievala autoritatea episcopului a prevalat, iar regii nu aveau un sediu precis si un centru de putere stabila, o practică comună în această perioadă. Pamplona a rămas sub autoritatea episcopului de 300 ani, din secolul 10 până în 1323. În tot acest timp, regele si-a stabilit curtea în mai multe orașe din Regatul Pamplonei (un "regat de şa") și a luat parte la evenimente politice și militare. El a avut un palat în Pamplona, dar jurisdicția sa a interferat cu biserica.