Prognoza UE pentru evoluția economică a României în 2025
În 2024, (...) consumul privat dinamic a sprijinit cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. Se preconizează că o redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și un consum privat și investiții reziliente vor accelera creșterea de peste 2 % în 2025 și în 2026. Se preconizează că inflația totală va scădea ușor, dar va rămâne peste 5 % în 2024, întrucât presiunile asupra prețurilor sunt în continuare ridicate ca urmare a creșterii continue a venitului disponibil. Se preconizează că cererea puternică de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul. Se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se preconizează că aceasta va rămâne, în linii mari, la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că politicile actuale nu se vor schimba. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește la aproape 60 % în 2026.
| Indicatori | 2024 | 2025 | 2026 |
|---|---|---|---|
| Creșterea PIB-ului (%, de la an la an) | 1,4 | 2,5 | 2,9 |
| Inflație (%, de la an la an) | 5,5 | 3,9 | 3,6 |
| Șomaj (%) | 5,5 | 5,5 | 5,4 |
| Soldul bugetului general (% din PIB) | -8,0 | -7,9 | -7,9 |
| Datoria publică brută (% din PIB) | 52,2 | 56,1 | 59,7 |
| Soldul contului curent (% din PIB) | -8,3 | -7,6 | -6,9 |
Cererea internă puternică stimulează importurile
În cursul anului 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile informatice și de transport au pierdut un impuls semnificativ de creștere din cauza cererii externe lente din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile reale au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, expansiunea consumului privat a fost compensată în mare măsură de contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB, în timp ce creșterea investițiilor private a fost temperată de incertitudinile asociate măsurilor de consolidare fiscală preconizate. Prin urmare, se preconizează că creșterea PIB-ului real va încetini la 1,4 % în 2024, de la 2,4 % în 2023.
Se preconizează că o creștere treptată a cererii externe și a exporturilor, o relaxare suplimentară a condițiilor financiare, un consum privat rezilient și o accelerare a investițiilor private vor conduce la o creștere a PIB-ului real la 2,5 % în 2025 și la 2,9 % în 2026. Se preconizează că investițiile finanțate de UE în infrastructura publică vor sprijini puternic creșterea economică. În pofida unor condiții comerciale favorabile, se preconizează că contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB-ului în 2024 va adânci deficitul de cont curent la aproximativ 8 % din PIB, de la 7 % din PIB în 2023. Se preconizează că redresarea exporturilor și moderarea importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și a câștigurilor în materie de competitivitate ca urmare a investițiilor în curs și a reformelor structurale, vor reduce într-o oarecare măsură deficitul de cont curent pe parcursul orizontului de prognoză rămas.
Șomaj scăzut și moderarea creșterilor salariale
Presiunile de pe piața forței de muncă s-au atenuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un aflux tot mai mare de lucrători străini. Cu toate acestea, cererea de forță de muncă rămâne rezilientă și se preconizează că rata șomajului va scădea marginal în perioada analizată în previziuni. Salariile nominale atât din sectorul public, cât și din cel privat au continuat să crească puternic, cu o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se preconizează că moderarea salariilor va avea loc în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja ridicate ale salariului minim, inflația mai scăzută și reducerea tensionării pieței forței de muncă.
Dezinflația continuă
Se preconizează că o încetinire semnificativă a prețurilor la energie și alimente va conduce la o scădere a inflației IAPC totale, de la aproape 10 % în medie în 2023 la aproximativ 5,5 % în 2024. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor se mențin ridicate, ca urmare a cererii interne puternice generate de creșterile salariilor și pensiilor și de creșterile încă ridicate ale prețurilor serviciilor. Se preconizează că inflația medie IAPC va scădea în continuare și, în cele din urmă, se va încadra în intervalul țintei de inflație a băncii centrale de 2,5 % ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.
Se preconizează că deficitul public va rămâne ridicat în 2025 și 2026, în conformitate cu politicile actuale
Se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8 % din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5 % din PIB). Deficitul mai mare decât se preconizase reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor. Aceasta reflectă, de asemenea, o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât se preconizase. Se preconizează că investițiile publice ca procent din PIB vor crește semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE.
În 2025 și 2026, se preconizează că deficitul va rămâne ridicat. În 2025, se preconizează că costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o creștere suplimentară a plăților de dobânzi (2,2 % din PIB în 2026, față de 1,4 % din PIB în 2022) vor menține creșterea cheltuielilor publice la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în concordanță cu evoluțiile activității economice. Este important de remarcat faptul că previziunile nu includ niciun impact al eventualelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau a cheltuielilor incluse în planul bugetar și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient de detaliate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce în mod semnificativ deficitul public în raport cu această previziune, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător în contextul bugetului pentru 2025.
Se preconizează că datoria publică va crește de la 48,9 % din PIB în 2023 la aproape 60 % în 2026, reflectând deficite ridicate și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani.
Comentarii
Trimiteți un comentariu