Istoria jocurilor olimpice (perioada antica)

Istoria spune ca in timpuri stravechi, Hercule, cel mai puternic barbat I-a provocat pe cei patru fratI ai sai la o intrecere inainte ca zeii din Olympia sa puna scena pentru jocurile antice. Data este 776 i. Ch. Perioada de la care grecii masoara din patru in patru ani olimpiadele. Jocurile, care au luat forma unui festival al sportului sunt iinute neintreruot de circa 1.200 de ani. in timpul olimpiadelor, pacea dainuia in toata Grecia. Atletii care invingeau erau salutatI ca niste eroi sI adesea ridicatI la statutul regal in orasele natale. Erau ridicate statui in onoarea lor, in jurul magnificului Templu al lui Zeus, de langa Padurea lui Altis sI stadionul Olympia. Atletii concurau, in cele mai multe cazuri, goi. La inceput purtau sorturi, dar in conformitate cu scriitorul antic Pausanias, un competitor s-a debarasat in mod deliberat de sort pentru a putea alerga mai liber in timpul jocurilor din 720 i.Ch. sI de atunci hainele au fost interzise. La momentul de glorie al jocurilor, in secolul 4 i.Ch., festivalul olimic aducea multime nu numai din Peninsula Peloponesiaca, ci sI din coloniile indepartate precum Libia sau Egipt. Poetii si scriitorii recitau, sculptorii lucrau la statui inconjuratI de spectatori, vanzatorii ambulanti vindeau mancare, comerciantii aduceau cai din intraga peninsula. Femeilor le era interzis sa ia parte la spectacol, dar acest lucru nu avea nimic de a face cu nuditatea competitorilor. Mai degraba deoarece Olympia era dedicata lui Zeus, fiind, de aceea, o zona sacra pentr barbati. intrecerile de sarete, care se tineau in afara incintelor sacre erau permise sI spectatorilor femei. Calatoria in Olimpia a atras unele din cele mai mari nume ale perioadei clasice grecesti. Platon a participat la festival cand avea 70 de ani. Demostene, Diogene, Pitagora sI Temistocles totI au vizitat Olimpia la un moment dat. Tanarul Tucidides era in audienta cand Herodotus isI citea operele.

In 393 d.Ch. imparatul roman Teodosius a declarat jocurile corupte sI le-a pus capat. Secole de cutremure sI inundatii au ingropat Olimpia sI Templul lui Zeus, pana in 1870 cand excavatiile germane au dezvelit frumoasele sI magnificele statui ale jocurilor clasice grecesti. Descoperirile arheologice de pe pamantul sacru al Olimpiei l-au fascinat intr-atat pe baronul Pierre de Coubertin incant sI-a exprimat intentia de a reinvia Jocurile Olimpice. Pe 23 iunie 1894, vorbind la Sorbona (Paris) unei adunari a liderilor din sport reprezentand noua tari, el a propus ca jocurile grecesti sa fie readuse la scara internationala. Ideea a fost primita cu antuziasm, asa ca Jocurile Olimpice Moderne s-au nascut asa cum le stim astazi.

Prima Olimpiada a fost celebrata doi ani mai tarziu in Atena, unde un numar de circa 245 atletI (totI barbatI) din 14 state s-au intrecut pe stadionul antic Panathenaicon. Americanii au castigat 9 din cele 12 evenimente, dar Grecia a castigat cele mai multe medalii (47). Marea incununare a fost victoria lui Spiros Louis in prima intrecere maraton, care s-a desfasurat pe acelasI curs ca al eroului grec Pheidippides dupa batalia de la Marathon din 490 i.Ch.