UE: Piața comună și spațiul de liber schimb

 Piața comună

EEA/SEE



Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt membre ale pieței unice, care implică schimbul liber pentru produse industriale și servicii, precum și o uniune vamală. Alte state non-membre se adaugă, prin mai multe mecanisme, spațiului economic al Uniunii Europene.

Spațiul Economic European / SEE (EEA – European Economic Area) adaugă la piața comună trei non-membri UE: Norvegia, Islanda și Lichtenstein. Prin acest acord, cei trei non-membri au acces la multe dintre dimensiunile pieței comune și, implicit, contribuie la bugetul UE sau finanțează programe proprii de convergență (cum sunt granturile norvegiene pentru dezvoltare culturală și coerență socială).

În esență, SEE/EEA este un acord comercial ce acoperă aproape toate dimensiunile pieței comune. Totuși, uniunea vamală este limitată, țările non-UE putând avea propria politică vamală în raport cu alte țări non-UE. De asemenea, țările EEA nu au adoptat politicile comune din domeniul agriculturii și pescuitului, iar produsele din aceste state sunt excluse din regulamentele privind originea produselor. În același timp, pentru celelalte domenii, ele respectă cea mai mare parte a regulamentelor și directivelor europene. Acordul SEE/EEA se bazează pe Tratatul de la Roma din 1959, care a pus bazele Uniunii Europene, și include principiul liberei circulații a mărfurilor, persoanelor, serviciilor și capitalului.


Spațiul de liber-schimb

Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association, EFTA) a fost înființată în 1960 și a funcționat ca o listă de așteptare înaintea aderării la UE. În ultimii ani, EFTA s-a conturat ca un acord de dine stătător, niciunul dintre membrii actuali ai acordului nefiind în proces de aderare. Tehnic, acordul include membrii EEA, la care se adaugă Elveția.


AELS/EFTA reglementează liberul schimb al produselor și implică adoptarea unei părți a legislației europene. De asemenea, membrii EFTA fac parte și din acordul Schengen, ceea ce implică circulația liberă a persoanelor.



După succesul EFTA, dar pentru a putea dezvolta mecanisme distincte, Uniunea Europeană a lansat și alte sisteme similare. Pactul de Stabilitate conceput pentru Balcanii de Vest (state din fosta Iugoslavie, plus Albania) include importante elemente de liber-schimb. Toate statele din această regiune și-au anunțat intenția de aderare la UE, iar unele au început deja negocierile de aderare. Astfel, Acordul de Asociere și Stabilitate funcționează ca listă de așteptare, cum a fost la origine și acordul EFTA.

Pe același model, în 2016 Uniunea a constituit DCFTA (Deep and Comprehensive Free Trade Areas), un acord de liber schimb extins, dedicat unor state ex-sovietice. Ucraina, țară invadată de Rusia, este principalul beneficiar al noului acord. De altfel, primele disensiuni dintre Rusia și Ucraina s-au datorat Euromaidanului, mișcare populară amplă prin care populația Ucrainei a cerut apropierea de Uniunea Europeană. Succesul Euromaidanului, după lupte eroice, cu sute de victime pe străzile Kievului, a dus la îndepărtarea politicienilor pro-ruși, dar UE a început negocieri cu Ucraina abia după ce acest stat a fost invadat de trupele lui Vladimir Putin. În noul acord DCFTA, alături de Ucraina au mai fost incluse Republica Moldova și Georgia, ambele state fiind amenințate de Moscova. Un alt semnatar inițial al DCFTA, Armenia s-a retras din acord și a negociat o variantă light a acestuia, liberul schimb fiind redus la anumite categorii de produse.

Alte două acorduri de liber schimb au o acțiune bilaterală. Acordul cu Turcia datează de zece ani, la scurt timp după ce Ankara a început negocierile de aderare. Un alt acord bilateral, cel cu Irlanda de Nord, este rezultat al Brexitului. După ieșirea Marii Britanii din UE, un acord special permite comerțul liber între Irlanda și Irlanda de Nord. De altfel, granița dintre cele două Irlande este singura pe care Marea Britanie o are cu Uniunea Europeană.

Atât membrii EFTA, cât și semnatari ai altor acorduri similare, participă și în alte programe europene, cum sunt cele de mobilitate. Cel mai important este programul Erasmus+, pentru mobilitatea studenților și a cadrelor universitare. Pe lângă statele UE, participanți în program sunt și membrii EFTA, plus Turcia, Serbia, Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Kosovo și Bosnia și Herțegovina. În viitor, Elveția și Insulele Feroe vor participa și ele la Erasmus.

sursa
Revista Cultura - Cele 6 fațete ale UE
reproducere autorizată

video Piața comună - primul și cel mai important dintre acordurile Uniunii Europene



Comentarii

Articole recente

Postări populare de pe acest blog

Sediile principalelor institutii europene (adrese)

Banca Centrala Europeana (ECB)

Balcic - Pictorii si istoria

EN: History & Prehistroy of Navarra (Pamplona)

Norvegia - preistoria. Înainte de vikingi. Tsunami-ul din Doggerland

Parlamentul European - rolul si functiile eurodeputatilor

Parlamentul European (PE) - prezentare. Alegerile europarlamentare

Tara Romaneasca - Heraldica

Banca Europeana de Investitii (BEI / EIB) - Instituții europene

Spartanii (date istorice si legenda)