Finantarea televiziunilor publice din Uniunea Europeana

Studiile de caz ale altor televiziuni publice din Europa (Public Service Media - PSM) arată că acestea se confruntă cu acelaşi gen de probleme şi sunt atacate pe aceleaşi subiecte: finanţarea publică (din sursă bugetară şi/sau din taxa radio - TV), dependenţa de factorul politic şi procesul greoi de modernizare. De asemenea, recesiunea economică a generat dificultăţi financiare pentru toate serviciile publice de televiziune europene.
Această concluzie a reieşit la întâlnirea responsabililor de comunicare corporate a serviciilor de radio - TV europene, care a avut loc la sediul European Broadcasting Union (EBU) din Geneva, la sfârşitul lunii noiembrie 2011.
  • ERT, televiziunea publică din Grecia, s-a confruntat, în 2011, cu o criză majoră, în contextul  crizei generale,  în urma căreia veniturile angajaţilor televiziunii publice au scăzut cu circa 60%. ERT este finanţată în proporţie de 82,2% din fonduri publice (direct de la guvern) şi deţinea o cotă totală de piaţă de 15% în 2010 (în scădere cu 1,6% faţă de 2009), conform datelor din 2010 deţinute de EBU (European Broadcasting Union). (Sursa: vezi Newsletter TVR, nr. 14/9 decembrie 2011)
  • RAI, televiziunea publică italiană, are ca puncte slabe percepţia pe care italienii o au despre serviciul public, pe de o parte, şi lipsa de informare a acestora cu privire la platformele şi produsele RAI, pe de alta. Soluţia RAI de contracarare a acestor puncte slabe a fost creşterea importanţei acordate comunicării corporate, respectiv a investiţiilor în această direcţie. RAI, a cărei principală sursă de finanţare este taxa TV (55,4%), a avut în 2010 o cotă de piaţă de 41,3%, în creştere cu aproape un procent faţă de 2009. (Sursa: vezi Newsletter TVR, nr. 14/9 decembrie 2011)
  • RTVSLO, serviciul public de radio-televiziune din Slovenia, se confruntă cu dificultăţi financiare, dar şi cu probleme de natură legislativă - toate având ca sursă factorul politic. Legea care reglementează activitatea televiziunii şi a radioului publice a suferit două modificări în mai puţin de cinci ani, ambele produse în urma schimbării guvernului. Deşi conducerea RTVSLO nu mai este numită politic în mod direct, - este vorba despre un Consiliu de Programe independent, format din reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic şi ştiinţific - intruziunea politică nu a dispărut. În privinţa situaţiei financiare, în ianuarie 2011, Guvernul sloven nu a alocat RTVSLO suma de 5 milioane euro. În plus,  o schimbare a regimului de difuzare a publicităţii pe posturile publice a redus numărul de minute de publicitate în prime-time. Efectul va fi, după calculele RTVSLO, un minus de 3 milioane de euro în 2012. Pentru a acoperi acest deficit, RTVSLO a fost nevoită să solicite Guvernului creşterea taxei, ceea ce s-a şi întâmplat. Valoarea acesteia este de 12 euro pe lună (de 12 ori mai mare decât în România). RTVSLO a fost nevoită să recurgă şi la disponibilizări - de la 2.300 de angajaţi a ajuns la 1.900 în prezent. RTVSLO, finanţată preponderent (65,9%) din taxa percepută de la populaţie, deţinea o cotă de piaţă de 30,2% în 2010, în creştere cu mai mult de 1% faţă de 2009. (Sursa: vezi Newsletter TVR, nr. 14/9 decembrie 2011)
  • RTÉ, televiziunea publică din Irlanda  a contracarat efectele crizei financiare prin reduceri salariale, externalizarea unor servicii şi gestionarea mai eficientă a resurselor umane. Televiziunea publică din Irlanda avea în 2011 un buget anual de 400 de milioane de euro, dar salariile reprezintau 60% din cheltuieli. În contextul crizei economice, conducerea televiziunii irlandeze a adoptat ca soluţii reducerea tuturor salariilor cu 10%, reducerea numărului de producţii şi revizuirea contractelor de colaborare. De asemenea, nu s-au acordat măriri de salariu în ultimii trei ani, nu s-au făcut angajări şi s-a renunţat la  aproximativ 150 de posturi, aproximativ 10% din numărul total de angajaţi. Alte măsuri au fost externalizarea anumitor servicii şi îngheţarea investiţiilor în tehnologie. (Sursa: vezi Newsletter TVR, nr. 17/27 ianuarie 2012)
  • BBC, grupul media britanic British Broadcasting Corp., a anunţat, în octombrie 2011, că intenţionează să renunţe la 2.000 de locuri de muncă şi să mute birourile şi studiourile de producţie în afara Londrei, în încercarea de a reduce costurile.Obiectivul ar fi reducerea anuală a costurilor grupului cu circa 670 milioane de lire sterline (1,04 miliarde dolari) până în anul fiscal 2016-2017. BBC vrea să scadă cu peste o treime costurile alocate pentru reţeaua Asian Network Radio din Marea Britanie. Din 2008 până în prezent, BBC a redus costurile cu peste 1 miliard de lire sterline. (Sursa: bloomberg.com)
In funcţie de mărimea postului, s-au inclus în grupa A (canale TV principale) TVR 1, ARD 1[1], France 2[2], BBC 1[3], TVE La Primera[4], RAI Uno[5], TVP 1[6], CT 1[7], ORF 1[8], RTS 1[9] şi SLO 1[10], iar în grupa B  (canale TV mai mici) TVR 2, France 3[11], BBC 2[12], TVE La 2[13], RAI 2[14], RAI 3[15], TVP 2[16], M 2[17], CT 2[18], SLO 2[19], ZDF[20] şi RTS 2[21]. 

  • primul loc în structura de programe a ţărilor din grupa A revine filmului, cu ponderi medii de 22 - 25% şi un maxim de 67% la ORF 1;
  • pe locurile secunde aceste posturi TV plasează de regulă emisiuni de divertisment; excepţie fac Marea Britanie şi Germania, cu o pondere mai mare pentru emisiunile informative;
  • publicitatea înregistrează cea mai mare pondere la postul principal spaniol, TVE La Primera – 14,8%, urmat de cel din Franţa şi Italia cu circa 5-6%; cele mai mici ponderi se înregistrează în Germania şi Austria, circa 2%.
  • canalele din grupa B s-au axat în principal pe film, divertisment, sport şi abia în plan secund pe emisiuni informative; şi asta în special în Germania şi Austria;
  • publicitatea ocupă, de regulă, 2-3% din totalul programului difuzat pe aceste canale, cu excepţia France 3, care are 10%.

În ceea ce priveşte televiziunile din Europa de Est, se constată:
a)                  Grupa A (canale TV principale)
  • genul „ficţiune” rămâne piesa centrală în structura de programe;
  • procentul emisiunilor de ştiri plasează această grupă doar pe locul al treilea, fiind devansate constant de programele informative;
b)                 Grupa B (canale TV mai mici)
  • filmul, emisiunile informative şi sportul sunt favorizate în structura grilei acestor canale TV;
  • publicitatea atinge un maxim de 13% la canalul secund polonez, 6,5% în Ungaria şi între 0,4 - 3% în celelalte ţări est-europene.

Comentarii

EurActiv

European Union : a NewsXS service feed