Republica Moldova - istoria

Parte integrantă a Europei, Moldova are o bogată istorie. Fiind situată în zona de contact a diferitelor curente culturale şi istorice – carpato-balcanic, central-european şi euroasiatic – pe parcursul a mai multe milenii a îmbinat armonios diversele tradiţii culturale ale populaţiilor protoindoeuropene, precum şi ale celor mai arhaice ramuri ale indoeuropenilor, inclusiv ale tracilor, slavilor, celţilor, goţilor, hunilor. Pe parcurs, acestea au căpătat trăsături specifice şi irepetabile.

Pe teritoriul Republicii Moldova există deosebit de multe monumente istorico-arheologice (circa opt mii), ale căror valoare cultural-istorică se înscrie în contextul valorilor general-umane europene.

Teritoriul Moldovei a fost populat din timpuri străvechi. Numeroase vestigii arheologice confirmă faptul că oamenii populează aceste locuri încă din epoca paleoliticului inferior (circa 500 mii de ani de ani în urmă).

La limita mileniului V-IV î. Hr., în epoca eneolitică, se constituie una dintre cele mai remarcabile culturi, şi anume Cucuteni-Tripolie, cu performanţe incomparabile în domeniul artei din acele timpuri.

Existenţa civilizaţiei geto-dacice se datează cu sec. VI-I î. Hr., aceasta fiind răspîndită în toate zonele Moldovei. Începînd cu anul 105 î. Hr., în urma victoriilor împăratului Traian asupra Daciei, populaţia acesteia a fost romanizată, ea preluînd de la învingători limba şi cultura Imperiului Roman.

După evacuarea legiunilor romane din aceste ţinuturi (anul 271, în perioada împăratului Aurelian), începe epoca “popoarelor migratoare” (goţii, hunii, avarii, slavii), care se încheie cu constituirea în 1359 a statului feudal moldovenesc, al cărui întemeietor este considerat Bogdan I.

În 1812, ca rezultat al Tratatului de pace ruso-turc de la Bucureşti, partea de est a Moldovei, situată între rîurile Prut şi Nistru, cu numele Basarabia, a fost anexată la Imperiul Rus, fiind gubernie rusească pînă în anul 1918.

În 1918, organul suprem al puterii de stat din Basarabia, Sfatul Ţării, ia decizia unirii ţinutului cu România, stare ce durează pînă în anul 1940, cînd, ca rezultat al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, este anexat de către Uniunea Sovietică. Ca unitate teritorială în componenţa URSS, a funcţionat pînă în ultimul deceniu al secolului XX.

La 27 august 1991, Republica Moldova devine stat independent şi suveran.

(material preluat de pe siteul ambasadei Republicii Moldova in Bucuresti)

După obținerea independenței, un conflict între politicienii din regiunea transnistreană, rusofonă, și cei de la Chișinău a dus în mai multe rânduri la violențe deschise. Transnistria și-a proclamat unilateral independența, fără ca aceasta să fie recunoscută nici de Chișinău, nici de vreun alt stat. Inclusiv Rusia s-a abținut să valideze independența Transnistriei, dar a stabilit la Tiraspol un contingent de armată - un întreg corp de armată ex-sovietic. Prezența trupelor rusești în Transnistria, în condițiile în care Republica Moldova a decis să își declare neutralitatea și să nu-și constituie o armată proprie, a fost folosită de Moscova și de Tiraspol pentru a bloca orientarea pro-vestică a Republicii Moldova. Cu toate acestea, Moldova a început negocieri de aderare la UE.

În 2022 și 2023, după alegerea Maiei Sandu ca președinte al Moldovei, și în contextul invaziei rusești în Ucraina, Republica Moldova a participat la mai multe reuniuni ale Uniunii Europene și și-a susținut în mod clar intenția de aderare. Din 2023 țara este beneficiară a unor ample programe de finanțare pentru preaderare oferite de UE.