Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria
Aşezat între Dunăre şi Marea Neagră, teritoriul judeţului Tulcea a avut o evoluţie istorică strâns legată de aceea a Dobrogei, o regiune propice schimburilor comerciale şi care s-a aflat deseori în atenţia marilor puteri ale vremii.
Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului (600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană (Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană (Babadag) şi tardenoisiană (Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis.
Începând cu perioada neo-eneolitică (sfârşitul mil. VI – începutul mil IV a.Chr.) în zonă se stabilesc primele comunităţi sedentare, cu o economie de tip agro-pastoral. Reprezentanţii culturilor Hamangia, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I fondează treptat numeroase aşezări pe terasele şi promontoriile din apropierea Dunării, pe văile interioare, în imediata apropiere şi chiar pe teritoriul actual al Deltei Dunării. Siturile de la Baia, Ceamurlia de Jos, Sarichioi, Luncaviţa, Carcaliu, Trestenic şi Enisala au furnizat un material arheologic cu adevărat excepţional: ceramică cu decoruri incizate, excizate sau pictate, unelte şi podoabe din piatră, os, metal, realizări plastice aflate în directă legătură cu credinţele religioase ale epocii.
Cele mai vechi mărturii ale prezenţei umane în zona de nord a Dobrogei aparţin Paleoliticului (600 000/500 000 – mil. XI a.Chr.) şi Mezoliticului (mil. X – VII a.Chr). Alături de numeroasele piese litice descoperite în complexe atribuite culturilor musteriană (Baia, Beidaud, Enisala, Slava Rusă), gravetiană (Babadag) şi tardenoisiană (Garvăn, Luncaviţa) se găsesc câteva resturi faunistice aparţinând speciilor Mammuthus primigenius, Elephas primigenius, Rhinoceros antiquitatis.
Începând cu perioada neo-eneolitică (sfârşitul mil. VI – începutul mil IV a.Chr.) în zonă se stabilesc primele comunităţi sedentare, cu o economie de tip agro-pastoral. Reprezentanţii culturilor Hamangia, Boian, Gumelniţa şi Cernavodă I fondează treptat numeroase aşezări pe terasele şi promontoriile din apropierea Dunării, pe văile interioare, în imediata apropiere şi chiar pe teritoriul actual al Deltei Dunării. Siturile de la Baia, Ceamurlia de Jos, Sarichioi, Luncaviţa, Carcaliu, Trestenic şi Enisala au furnizat un material arheologic cu adevărat excepţional: ceramică cu decoruri incizate, excizate sau pictate, unelte şi podoabe din piatră, os, metal, realizări plastice aflate în directă legătură cu credinţele religioase ale epocii.
[...] Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria [...]
RăspundețiȘtergere