Buzau (Tara Romaneasca) - istoria locala

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române, conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri imemoriale. Unelte şi arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumină în câteva locuri pe teritoriul judeţului, cât şi obiecte ceramice din Neolitic şi Epoca Bronzului aparţinând Culturilor Boian, Gumeşti şi Monteoru. Vestigiile din Epoca Bronzului au fost descoperite în regiunea de dealuri, care împreună cu ruinele campului roman de la Pietroasele şi ale altor câteva aşezări dacice stau mărturie a continuităţii vieţii şi civilizaţiei pe acest teritoriu. Numele Mousaios (Buzău) a fost pentru prima dată menţionat în scris într-o scrisoare a guvernatorului roman din Dobrogea trimisă lui Vasile cel Mare, episcopul de Capadichia, în anul 376 d.Hr. Scrisoarea menţionează existenţa, pe malurile râului Mousaios, a unei aşezări urbane (polis) numită tot Mousaios (Buzău). Documentul se găseşte în Biblioteca Vaticanului.



ISTORIA BUZĂULUI


 Pentru detalii, accesaţi site-ul Muzeului judeţean la adresa http://muzeubz.net4u.ro/


Mileniile VIII - II î. Hr. Spaţiul buzoian era acoperit în întregime cu locuire paleolitică şi eneolitică, remarcându-se siturile arheologice de la Coţatcu, com. Podgoria.


Mileniile II - I î. Hr. Civilizaţia bronzului atinge un înalt nivel de dezvoltare în zona subcarpatică, remarcându-se siturile de la Năeni şi Monteoru.


Secolele II - I î. Hr. - I d. Hr. Locuirea dacică atinge un înalt nivel de dezvoltare, remarcându-se prin cetatea Cârlomăneşti - reşedinţă tribală, cetatea de la Gruiu Dării - loc sacru de cult şi cetatea de apărare Târcov.


Secolul IV d. Hr. Imperiul Roman de Răsărit întăreşte zona de nord a Dunării şi ridică la Pietroasele un mare castru în interiorul căruia erau therme, locuinţe, ş.a..


372, aprilie 12. Prima atestare documentară a Buzăului. Documentul aminteşte de martiruirea lui Sava în apa Buzăului.


Sfârşitul secolului IV. Goţii, care ocupau şi spaţiul buzoian, sunt alungaţi de huni, eveniment din timpul căruia datează Tezaurul de la Pietroasa – Cloşca cu Puii de Aur.


Secolele V - XI. Locuirea străromânească a creatorilor Culturii Dridu acoperă spaţiul judeţului, remarcându-se siturile arheologice de la Pietroasele şi Gherăseni.


1241. În timpul marii invazii tătare au loc jafuri şi în zona Buzăului.


1358, iunie 28. Într-o scrisoare adresată braşovenilor, regele Ludovic al Ungariei aminteşte Târgul Buzăului ca fiind punct comercial pentru Braşov.


1431, ianuarie.  Prima atestare documentară a Buzăului într-un document emis de cancelaria lui Dan al II-lea, domnul Ţării Româneşti, prin care Buzăul capătă titlul de „târg şi vamă” în relaţiile domniei cu Braşovul.


1471. Conflictul dintre Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti şi Ştefan, domnul Moldovei afectează şi pe buzoieni.


1481. Prima menţiune documentară a judeţelor Buzău şi Râmnicu Sărat ca unităţi administrative, când, prin proclamaţia către locuitorii ţinutului Buzăului, Râmnicului şi Brăilei, Ştefan cel Mare îi îndeamnă să-l recunoască domn al Ţării Româneşti pe Mircea, favoritul său. Buzoienii refuză cererea domnului moldovean.


1500. Domnul Ţării Româneşti, Radu cel Mare, înfiinţează Episcopia Buzăului, fapt ce dovedeşte existenţa aici a unui târg cu rol comercial important şi a unei zone dezvoltată economic şi cu populaţie numeroasă.


1521. După moartea lui Neagoe Basarab, puternicii boieri buzoieni susţin la tronul Ţării Româneşti pe Radu Călugăru, un boier dinspre partea Buzăului, intrând în conflict cu turcii care îl susţineau pe Teodosie, fiul lui Neagoe Basarab. Faptul atrage pedeapsa turcilor care jefuiesc Buzăul.


1595. Mihai Viteazul înfiinţează o nouă dregătorie Banul de Buzău, dovadă a rolului politic şi militar jucat de acest spaţiu în conflictele din secolele XVI - XVII.


1599, octombrie. Trupele muntene conduse de Mihai Viteazul după ce trec prin Ploieşti, Urlaţi, ajung în valea Tisăului şi apoi prin Ciuta străbat valea Buzăului spre Transilvania.


1691. Constantin Brâncoveanu a înfiinţat pe lângă Episcopia Buzăului o tipografie domnească, organizată de episcopul Mitrofan.


1688 - 1714. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, Buzăul cunoaşte o mare importanţă economică şi politică. Domnitorul deţinea aici moşii (vii şi crame) şi îşi petrecea sărbătorile la Episcopia Buzăului, pe care o înnoieşte. La Râmnicu Sărat construieşte o reşedinţă domnească, iar la Cetatea Bradu îşi ascundea familia în situaţii critice.


1725, ianuarie 9. Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti, finanţează la Buzău o şcoală greacă şi alta slavonă.


1778, august 26. Prima menţiune documentară a târgului Drăgaica, care funcţiona de câteva secole şi era târg românesc de vite mari (boi şi cai) şi lână.


1821. Buzoienii răspund afirmativ proclamaţiei lui Tudor Vladimirescu de a se uni pentru dreptate şi de aceea în anul următor suportă represiunile armatei turceşti. Pentru a se apăra populaţia târgului Buzău şi locuitorii de sub deal se refugiază în munţi.


1831, august 15. Se înfiinţează  Judecătoria Judeţului Buzău.


1832, aprilie 18. Dionisie Romano înfiinţează la Buzău Şcoala Primară Naţională (de stat), prima şcoală românească.


1836, august 15. Se înfiinţează la Buzău Seminarul, prima şcoală secundară.


1848. Buzăul este un puternic centru revoluţionar cu idei progresiste, fapt ce determină vizita la Buzău a lui Nicolae Bălcescu în 22 iunie.


1859. Buzăul, unde partida unionistă era predominantă, îl întâmpină cu entuziasm pe primul domn al Principatelor Unite, în ziua de 6 spre 7 februarie.


1867, septembrie 1. S-a înfiinţat Gimnaziul urbei Buzău, astăzi Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu”.


1871. Se construieşte prima fabrică de ulei mineral (extracţie de petrol) din ţară la Monteoru.


1872. Se dă în exploatare calea ferată Bucureşti – Buzău.


1877. Locuitorii judeţului Buzău sprijină material şi moral armata, prin rechiziţii (56.863 lei) şi donaţii (suma de bani pentru cumpărarea a 2.000 de puşti şi alte bunuri materiale).


1881. S-a inaugurat linia de cale ferată Buzău – Mărăşeşti.


1889. S-a înfiinţat la Râmnicu Sărat Gimnaziul „Vasile Boierescu”.


1893, aprilie 24. S-a înfiinţat societatea Corpului Didactic din Buzău.


1895. Se constituie (într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”) prima Colecţie publică de piese arheologice, antropologice şi istorice, primul Muzeu la Buzău.


1895, iulie 3. Se inaugurează Staţiunea balneo-climaterică  Băile Sărata Monteoru.


Sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX. Judeţul Buzău, prin extracţiile de petrol de la Monteoru şi Arbănaş-Berca, este pe primul loc în ţară.


1899. S-a înfiinţat Şcoala Normală de Fete.


1901. S-a înfiinţat Şcoala Normală de Băieţi.


1907 - 1908. A fost montată prima linie ferată Buzău – Nehoiaş.


1912. Este înfiinţată Şcoala Militară de Aviaţie de la Boboc, devenită Şcoala de Aplicaţie pentru Aviaţie „Aurel Vlaicu”.


1930. S-a înfiinţat prima Bibliotecă Publică pentru Copii.


1935. Se înfiinţează Casa Culturală, primul aşezământ cultural de la Râmnicu Sărat.


1937.  S-a înfiinţat Manufactura de tutun din Râmnicu Sărat.


1952 - 1968. Oraşele Buzău şi Râmnicu Sărat au fost reşedinţe de raion.


1968. Reînfiinţarea judeţului Buzău. Oraşul Buzău devine Municipiu şi redevine Reşedinţă de judeţ.


 

Comentarii

  1. Fac ce fac si tot pe site-ul asta ajung. Ar trebui sa incepi sa scrii mai prost, doar ca sa imi pot face si eu treaba!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Articole recente

Postări populare de pe acest blog

Norvegia - preistoria. Înainte de vikingi. Tsunami-ul din Doggerland

Parlamentul European (PE) - prezentare. Alegerile europarlamentare

Spartanii (date istorice si legenda)

Banca Europeana de Investitii (BEI / EIB) - Instituții europene

Istoria metalurgiei in Orient, Levant si in Romania

Istoria Judetului Tulcea (Romania): Preistoria

Tara Romaneasca - Heraldica

Istoria si traditiile turcilor Dobrogeni

Uniunea dintre Danemarca si Norvegia

Repere istorice jud. Alba (Romania)